Cum n-am studiat viata politica dintre cele doua razboaie si n-o cunosc decât in linii mari, nu stiu cum se descurcau coalitiile pe vremea aceea, daca vor fi existat. Judecând prin prisma unor intâmplari autohtone care ne arata ca, in nu putine cazuri, bombanelile incep nu mult dupa nunta, presupun ca si atunci se petrecea ce s-a intâmplat dupa ’89 cu Conventia Democrata sau ce se intâmpla acum cu alianta dintre liberali si democrati. Cu sase luni in urma, nu exista nici o crapatura in culoarea portocalie pe care Basescu si Tariceanu jurau la mitinguri ridicându-si mâinile. Si iata ca, acum, portocaliul senin de-atunci e acoperit de nori negri, iar când norii trec, pentru o zi sau doua, arata plin de crapaturi.
Iata doua declaratii semnificative, din ultimele zile. Calin Popescu Tariceanu: „Democratii nu mai au legitimitate. Executa ordinele de la Cotroceni“. Emil Boc: „Liberalilor le plac foarte mult basmele, dar o sa le treaca“. Acestea sunt declaratii publice. Tinute, deci, sub control. Potrivit unei indiscretii pe care purtatorul de cuvânt al guvernului a dezmintit-o (si inteleg de ce), Tariceanu ar fi declarat in cursul unei intâlniri liberale ca nu crede in posibilitatea de a se intelege cu Emil Boc deoarece acesta e „marioneta lui Basescu“.
Cum se vede, la sase luni dupa plecarea lautarilor, nunta politica portocalie a lasat locul certurilor. Certuri in care se amesteca zvonuri despre un posibil divort. Valeriu Stoica, fostul presedinte al liberalilor si sustinatorul cel mai infocat al fuziunii dintre cele doua partide, zice ca divortul ar putea avea loc in toamna. Pentru a contracara aceste proorociri pesimiste, si liberalii, si democratii dau asigurari ca n-au de gând sa divorteze. Intr-o conferinta de presa, Emil Boc a afirmat ca neintelegerile dintre cele doua partide au fost „transate“. Alianta, a adaugat el, va rezista „in ciuda tuturor acelora care doresc ca ea sa se destrame“. Aceeasi pozitie a exprimat-o oficial Tariceanu, care a tinut sa respinga previziunile lui Valeriu Stoica, potrivit carora Alianta PNL-PD se va destrama in urmatoarele doua luni daca nu se va produce fuziunea.
Vorba lui Topârceanu, dintr-o balada foarte cunoscuta, „lung prilej de vorbe si de ipoteze“. E limpede, insa, ca vremea euforiilor portocalii a trecut. In joc au intrat acum nervii, vanitatile si calculele. Liberalilor nu le convine faptul ca democratii i-au devansat in sondaje, ceea ce a umflat pânzele orgoliilor si pretentiilor in PD (care a inceput sa vorbeasca despre sine ca despre „cel mai important partid din România in acest moment“). Nu le convine nici stilul prea agresiv al lui Traian Basescu. La rândul lor, democratii incep sa se arate nemultumiti de partea din „portocaliu“ care le-a fost alocata pe vremea când erau mai timizi si mai modesti. Ei cred ca li s-ar cuveni mai mult. Dar, cum zice Balzac, politica e o partida de sah.
Deocamdata, e greu de pronosticat cum se vor sfârsi aceste tensiuni. Eu inclin sa cred ca Alianta nu se va destrama prea curând bazându-ma nu atât pe asigurarile de fidelitate ale celor doua parti, cât pe o judecata simpla. Casatoria politica dintre liberali si democrati n-a fost o casatorie din dragoste. Liberalii si democratii nu s-au iubit niciodata prea tare, chiar daca au fost impreuna la guvernare intre ’97 si 2000, dupa cum au fost impreuna in Opozitie când la guvernare a revenit PSD. Casatoria politica incheiata sub semnul „portocaliului“ a fost una din interes. In prezent, juramintele conjuncturale de la nunta au devenit caduce. Timpul serenadelor s-a dus. Dar interesul a ramas. Si, in masura in care e adevarat ca, in genere, casatoriile din interes rezista mai bine uzurii si neintelegerilor decât casatoriile din dragoste, se poate spune ca Alianta dintre PNL si PD are, inca, viitor. Cât de lung si, mai ales, cât de linistit va fi el, vom vedea.
