• Procurorii gorjeni au propus cercetarea lui Razvan Theodorescu pentru abuz in serviciu si incalcarea Legii calitatii in constructii • In afara de fostul ministru al culturii, alte sapte persoane sint acuzate de incalcarea legii • Fostul ministru al culturii i-a trimis o scrisoare lui Miron Mitrea, in care lauda calitatile produsului folosit ilegal
Conducerea Parchetului de pe linga Tribunalul Gorj si-a declinat ieri competenta in solutionarea dosarului penal privind lucrarile de amenajare peisagistica efectuate in jurul operelor lui Constantin Brâncusi situate in cele doua parcuri din Tirgu Jiu, in care este cercetat si fostul ministru al culturii, Razvan Theodorescu, in favoarea Parchetului de pe linga Inalta Curte de Casatie si Justitie. In acest dosar mai sint cercetate pentru neglijenta in serviciu si fals intelectual alte sapte persoane: Paula Olteanu, director al Unitatii de Implementare a Proiectului „Patrimoniul Cultural“ din cadrul Ministerului Culturii si Cultelor (MCC), Polidor Bratu, presedintele ICECOM Bucuresti, Victoria Milea si Viorel Popescu, functionari ai aceleiasi institutii, Ioan Aurel Botez, expert atestat de Ministerul Culturii si Cultelor, Aurica Somanescu, diriginte de santier, si Ion Sanda, directorul Directiei Judetene pentru Cultura Gorj. In ceea ce il priveste pe Razvan Theodorescu, procurorii gorjeni au propus cercetarea acestuia pentru abuz in serviciu si nerespectarea legii privind calitatea in constructii. Cei opt sint acuzati ca au folosit in mod ilegal un material pentru realizarea pavimentului aleilor din cele doua parcuri si ca au ignorat recomandarile oficiale ale specialistilor cu privire la schimbarea solutiei tehnice.
Legea a fost incalcata de mai multe ori
Prim-procurorul Parchetului de pe linga Tribunalul Gorj, Gheorghe Emil Mota, constata, in ordonanta prin care si-a declinat competenta, vinovatia celor cercetati in acest dosar. „Abuzind de prerogativele functiei detinute in cadrul MCC, Paula Olteanu a ignorat constant prevederile legislatiei privind calitatea in constructii si argumentele prezentate de specialistii abilitati din cadrul Inspectoratului de Stat in Constructii, care contestau solutiile tehnice propuse pentru a fi adoptate la lucrarile de amenajare peisagistica, ceea ce a condus la materializarea consecintelor negative anticipate de specialisti cu privire la calitatea lucrarilor si la cheltuirea nejustificata a sase miliarde de lei pentru realizarea in conditii necorespunzatoare a aleilor din Gradina Publica si din Parcul «Coloanei fara sfirsit» din Tirgu Jiu“. Potrivit materialului intocmit de prim-procurorul Mota, Paula Olteanu a ignorat refuzul Comisiei Nationale de Agremente Tehnice in Constructii de a elibera certificat de agrementare tehnica pentru produsul denumit „stabilizer“, adus pentru prima data in România si considerat un liant natural ecologic, care a intrat in componenta pavimentului, si a dispus folosirea acestuia, asa cum se prevedea si in proiectul tehnic. Conform legislatiei in vigoare, folosirea unor produse neexperimentate tehnic in România necesita obtinerea in prealabil a unui agrement tehnic. Comisia a respins de doua ori solicitarea reprezentantilor Ministerului Culturii si a proiectantului, pe motiv ca produsul „stabilizer“ nu este corespunzator.
„Pentru crearea unei aparente sustineri legale pentru utilizarea produsului, MCC si SC ROSTRADA SA Bucuresti (partenerul din România al proiectantului american, firma OLINPARTNERSHIP – n.r.) au solicitat Institutului de Cercetari pentru Echipamente si Tehnologii (ICECON) SA Bucuresti eliberarea certificatului de conformitate“, se spune in ordonanta prim-procurorului Emil Mota. Potrivit acestuia, certificatul eliberat de ICECON nu corespunde cu realitatea, pentru ca documentele de referinta invocate corespund altor produse, pe baza de ciment. Certificatul de conformitate este semnat de Polidor Bratu, presedintele ICECON, Victoria Milea, coordonator specialist, si Viorel Popescu, directorul executiv al aceluiasi institut. „Cunoscind reactia necorespuzatoare a liantului in cauza la contactul cu apa, atit proiectantul ROSTRADA, cit si directorul Paula Olteanu au ascuns aceste deficiente executantului lucrarii, CONSMIN SA Petrosani, ignorind responsabilitatile care le reveneau pentru asigurarea calitatii lucrarilor“, mentioneaza prim-procurorul Mota.
„Stabilizerul“ afecteaza operele lui Brâncusi
Tot in ordonanta prin care procurorii gorjeni si-au declinat competenta se mai spune ca liantul folosit la paviment afecteaza chiar operele lui Brâncusi: „Semnificativ este faptul ca stabilizatorul ecologic vegetal din componenta stratului de amestec utilizat la pavimente nu a fost testat din punct de vedere al posibilelor reactii in contact cu piatra de travertin din care sint realizate operele brâncusiene, unii specialisti afirmind ca, in contact cu apa pluviala, stabilizatorul in cauza va favoriza dezvoltarea microvegetatiei pe monumente si implicit procesul natural de inverzire a suprafetei operelor sculpturale“.
Razvan Thedorescu, vinovatul principal
Prim-procurorul Gheorghe Emil Mota a spus ca Razvan Theodorescu a avizat toate etapele programului de amenjare: „Ministrul Culturii si Cultelor, academicianul Razvan Theodorescu, a avizat acest proiect in toate fazele sale, de la studiul de fezabilitate la faza de proiect si de executie. Mai mult, acesta avea cunostinta de demersurile facute de Irina Paula Jianu – inspector general de stat in cadrul Autoritatii Nationale de Control – Inspectoratul de Stat in Constructii, care atentiona MCC cu privire la lipsa agrementelor tehnice pentru materialul utilizat in realizarea pavajelor. (…) Ignorind dispozitiile legale, numitul Razvan Theodorescu a facut demersuri pentru derularea in continuare a proiectului. (…) Trebuie retinut ca faptuitorul a aprobat efectuarea acestei lucrari in toate fazele de proiectare si de executie chiar in lipsa agrementului tehnic“.
Intr-o scrisoare adresata fostului ministrului Miron Mitrea, Razvan Theodorescu se plingea acestuia de faptul ca se refuza in mod nejustificat eliberarea agrementului tehnic de catre Comisia aflata in subordinea sa, laudind calitatile materialului: „Asigura un aspect natural, se inscrie organic in mediul inconjurator si este adecvat utilizarii in proximitatea unor opere de arta. (…) In exploatare, cantitatea de praf pe timp uscat si respectiv de noroi in anotimpurile cu precipitatii este mult diminuata“.
In realitate, pavimentul laudat de fostul ministru se transforma in noroi in perioadele ploioase, iar, atunci cind este soare, de la sol se ridica un nor de praf.
