http://www.youtube.com/watch?v=U_jT100DF_s
Situație inedită în Dolj: din cele 137.678 de persoane angajate cu contracte de muncă în mediul privat și la firme de stat, circa două treimi sunt plătite în acte cu salariul minim pe economie. Se știe faptul că unii dintre ei primesc mai mulți bani în realitate decât scrie pe contract, dar autoritățile sunt neputincioase când vine vorba să demonstreze că oamenii primesc și bani „la negru“, în lipsa unor reclamații de la cei angajați.
Pe 21 septembrie, în aplicația REVISAL existau înregistrați în Dolj 137.678 de salariați, cu circa 400 mai mult decât în septembrie 2013. Inspectorul-șef al Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) Dolj, Cătălin Mohora, a precizat, în cadrul emisiunii „Economia Sudului“, de la alege tv, că aproape două treimi dintre angajații evidențiați în Dolj cu contracte de muncă sunt plătiți cu salariul minim pe economie. „Există evidențe și analize realizate de Inspecția Muncii (de la București – n.r.). Sunt mulți plătiți cu salariul minim pe economie. Aproape 60% dintre cei evidențiați cu contracte de muncă sunt plătiți la nivelul salariului minim pe economie. Este mult! Sunt și societăți mici cu un singur salariat, sunt și societăți mici cu mai mulți salariați, care, din păcate, ori cu atâta își plătesc salariații, ori atâta evidențiază în actele contabile. Observăm că societățile mari, cu mai mulți salariați, care au și profit, și care au un trend pozitiv atât în ceea ce privește contractele de muncă, dar și numărul de salariați evidențiază corect în acte nivelul salariilor. Problema majoră este la societățile mici, care au între unu și 20 de angajați. Cele mai mari probleme, din punctul acesta de vedere, le întâmpinăm la societățile mici, cu unul-doi salariați. Majoritatea acestora au salariul minim pe economie“, a precizat Cătălin Mohora.
Există două tipuri de societăți dintre cele 60% care plătesc angajații la nivelul salariului minim: unele chiar cu 900 de lei brut pe lună își plătesc angajații (circa 640 de lei net pe lună), pentru că aceasta este puterea financiară a acelor firme care realmente nu pot oferi mai mulți bani angajaților; iar altă categorie de firme sunt cele care au evidențiat în actele angajaților salariul minim pe economie, dar le dau mai mulți bani oamenilor. De unde au bani firmele să-și plătească oamenii „la negru“? „Nu știu de unde. Îi aduc de acasă sau înșală statul… Fac ei ceva!“, a răspuns inspectorul-șef al ITM Dolj, precizând că cei de la ANAF au obligația să verifice dacă au firmele venituri „la negru“.
„Problema este că oamenii ne anunță prea târziu, de regulă după ce pleacă din firmă sau o mare parte dintre ei ne sesizează din activitate, dar nu își declară și identitatea. Puțini sunt aceia care au tăria de caracter și curajul de a anunța autoritățile“, a explicat inspectorul-șef al ITM Dolj, care îi încurajează pe cei interesați să sesizeze la ITM orice aspecte care țin de relațiile de muncă, de clauzele contractuale, la numărul de telefon 0251.406.710. Sesizările pot fi și anonime.
Crește numărul de angajați, dar nu scade numărul șomerilor
Doljul are un număr mare de șomeri, iar rata șomajului este una dintre cele mai mari din țară. La sfârșitul lunii august 2014, numărul șomerilor înregistrați era de 25.147 de persoane, iar rata șomajului ajungea la 8,55%.
Inspectorul-șef al ITM Dolj a declarat că, deși a crescut numărul angajaților față de aceeași perioadă a anului trecut, numărul șomerilor rămâne aproape constant. Numărul șomerilor variază doar o dată la trei luni, în funcție de luna în care își vizează documentele beneficiarii Legii venitului minim garantat, care de ceva vreme sunt obligați să treacă pe la AJOFM o dată la trei luni. „Sunt trei baze de persoane apte de muncă: un număr de persoane care lucrează și au forme legale de angajare, alt număr de persoane care sunt apte de muncă și nu lucrează și al treilea grup de persoane care nu lucrează, dar sunt asistate de către stat. Grupul din mijloc, de persoane care nu au nici o ocupație, dar care nu beneficiază nici de asistență din partea statului afectează și numărul de persoane cu forme legale și, periodic, și numărul de asistați, de la caz la caz. În nucleul din mijloc pot fi și persoane care nu sunt asistate social, dar care au un loc de muncă fără forme legale“, a declarat Cătălin Mohora, care a mai spus că există multe persoane, din nucleul de mijloc descris de el, care „s-au învățat să primească ajutor din partea statului și nu doresc să muncească. Ne ducem cu toții la țară și vedem persoane care stau pe bancă la poartă, deși sunt apte de muncă. Acele persoane s-au învățat să stea pe spinarea părinților, a rudelor și a statului. Există o politică socială corectă, dar pe om nu poți să-l duci cu arcanul să muncească… Există unele persoane care nu au ce să caute în rândul asistaților“.
Emisiunea „Economia Sudului“ poate fi urmărită integral pe internet, pe site-ul Gazetei de Sud, www.gds.ro, dar și pe site-ul televiziunii alege tv, www.alege.tv.
Există un număr mare de zilieri, în special în agricultură
Inspectorul-șef al ITM Dolj a mai spus că în Dolj a existat, în această vară, un număr mare de muncitori angajați ca zilieri, potrivit Legii zilierilor. Aceștia au activat la 265 de societăți, care au avut 720 de registre de zilieri, ceea ce arată că o firmă avea mai multe activități care necesitau zilieri. Cei mai mulți au lucrat în agricultură. Avantajul Legii zilierilor este acela că există venituri evidențiate în acte și se plătește statului 16% din venitul dat fiecărui zilier, dar firmele nu plătesc contribuții la stat pentru fiecare om astfel angajat pe o perioadă determinată de timp. În același timp, există și dezavantaje, pentru că zilierul nu este asigurat la sănătate sau la pensii pe perioada în care lucrează sub această formă de angajare, dar nici nu mai poate primi ajutor social dacă are venituri ca zilier. De asemenea, persoanele fizice care lucrează sute de hectare de teren în arendă și au nevoie de personal în plus tocmai în perioada de strângere a recoltelor de pe câmp nu pot avea angajați ca zilieri. Legea zilierilor stipulează că doar societățile pot angaja persoane sub această formă, de lucrători cu ziua. Și PFA-urile (persoanele fizice autorizate) pot angaja zilieri, dar persoanele fizice simple nu au voie să aibă asemenea oameni la muncă.
