Terapia cu celule stem este o afacere de peste şapte miliarde de dolari, din care 3,6 miliarde investiţi în cercetare şi 3,7 miliarde în terapie, dar în care, până acum, nu avem nici un pacient vindecat, a declarat academicianul Laurenţiu M. Popescu, directorul Institutului „Victor Babeş“.
Popescu a subliniat, la Şcoala Internaţională de Vară de Neurologie, care are loc la Eforie Nord, că dominantă în neurologie, în acest moment, este cum să fie restaurată funcţia pierdută ca urmare a unor boli sau leziuni.
„Altfel zis, cum s-ar putea repara sau regenera asemenea organe, cum ar fi creierul, nervii, inima, ficatul, plămânii. Toată lumea ştie că este o excitaţie internaţională în legătură cu folosirea celulelor stem. Dar, ca să fiu foarte sincer, nimeni nu ştie destinaţia lor medicală. Mie îmi place să spun că avem de-a face cu o dogmă. Orice reparare se face cu celule stem. Numai că sute, ca să nu spun mii de studii, inclusiv trialuri clinice făcute de cele mai înalte foruri, cele mai prestigioase facultăţi, demonstrează că suntem departe de a face terapie cu celule stem. Suntem între speranţă şi incertitudine. S-au alocat 3,6 miliarde de dolari în cercetare şi 3,7 miliarde de dolari pentru terapia cu celule stem (la nivel mondial – n.r.). Este, deci, o afacere de peste şapte miliarde de dolari. Aş vrea să-mi arate şi mie cineva o persoană cu fractură de coloană sau infarct care a fost vindecată cu celule stem. Una singură“, a spus academicianul.
Celulele stem nu trebuie să mai fie considerate „actori de Hollywood“ care rezolvă orice
Directorul general al Institutului Naţional de Patologie „Victor Babeş“ susţine că injectarea de celule stem pure nu va rezolva niciodată nici o boală şi pledează pentru folosirea tandemului celule stem – telocite.
„Recent, la Lugano, în Elveţia, avut loc a patra Conferinţă de Celule Stem, unde am vorbit despre raportul dintre telocite şi celulele stem. În cadrul aceluiaşi eveniment am prezentat lucrarea «Telocite şi celule stem în tratamentul infarctului miocardic experimental», realizată alături de Cătălin G. Manole şi Mihaela Gherghiceanu, pentru care am primit premiul I. Această lucrare prezintă date vizuale suplimentare fără echivoc referitoare la comunicarea dintre telocite şi celulele stem transplantate într-o inimă care a suferit infarct miocardic. Acest lucru poate reprezenta temelia unei noi abordări a terapiei celulare cardiace“, a precizat el.
În prezent, telocitele, considerate celule capabile să repare ţesuturi, sunt recunoscute în peste 40 de laboratoare din toată lumea. Cele mai active ţări în cercetarea telocitelor sunt China, Germania, Belgia, Italia, SUA, Spania şi Singapore. De altfel, în laboratoarele din Guangzhou (China), unde a fost şi o echipă de cercetători români, a fost realizat primul transplant cu telocite pe şoareci.
Academicianul, care a descoperit în 2005 telocitele, a pledat pentru tandemul celule stem – telocite și a explicat că cercetările cele mai recente arată rolul decisiv pe care telocitele îl au în regenerarea hepatică.
„Am putea spune că, în ultima perioadă, cel mai important pas făcut în studiul telocitelor este reprezentat de descoperirea acestor celule în ficatul uman și rolul lor în regenerarea hepatică, în contextul în care ficatul este singurul organ din corpul uman care se regenerează cu adevărat“, a subliniat Popescu.
El a menționat că în ceea ce privește infarctul de miocard, cauză majoră a deceselor în întreaga lume, s-a demonstrat recent că telocitele joacă un rol important în regenerarea mușchiului cardiac după infarct.
A IX-a ediție a Școlii Internaționale de Vară de Neurologie are loc în perioada 7 – 10 iulie, la Eforie Nord. Coordonatorii evenimentului sunt prof. dr. Natan Bornstein, de la Universitatea din Tel Aviv, Centrul Medical Sourasky, prof. dr. Dafin Mureșanu, Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu“ din Cluj-Napoca, președinte al SNR, și prof. dr. Ovidiu Băjenaru, Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila“ din București, președintele de onoare al SNR.
Mediafax
