http://www.youtube.com/watch?v=rBMhlOs9rbM
Țăranii își duc viața între cultivarea legumelor și problemele legate de lipsa locurilor de muncă. În timp ce unii localnici buni de muncă stau la coadă la ajutoare sociale, alții, care trudesc de dimineața până seara, se plâng că nu se aleg cu nimic după ce vând marfa samsarilor din pieţe. La toate acestea se adaugă poveștile încă nedeslușite despre locuri de joacă supraevaluate, drumuri neasfaltate și amenzi neachitate. Să nu uităm apa – lichidul vital plin de amoniu, din care își potolesc setea mulți oameni din Țuglui.
Nicu Marin rupe un ardei care crapă sub presiunea degetelor. Mirosul iute care îți taie respirația se împrăștie în aer. Familia sa are o tradiție îndelungată în ceea ce privește cultivarea ardeiului iute, pe care îl comercializează de decenii în piețele craiovene. „De 80 de ani familia mea otrăvește Craiova… cu ardei iute. Ia uitați-vă aici! E otravă curată! Vă prezint un ardei iute care de 80 de ani otrăvește Craiova. Cine ne înjură ne înjură de prea mult iute“, spune râzând gospodarul, după care ne dă pe la nas cu ardeiul rupt în două. În solarul lui nea Marin din Țuglui este foarte cald. La ora 10.00 de dimineață, termometrul din interior arată 42 de grade Celsius. Omul este consilierul viceprimarului, dar cea mai mare parte din zi și-o petrece muncind în solar alături de soție și mamă.
Mai la deal, familia Dumitrescu muncește în solar de iarna și până toamna. Oameni gospodari, ei trăiesc numai din activitatea de grădinărit, și nu au alte venituri.
În Țuglui sunt mulți legumicultori, care își vând marfa în piețele craiovene, de la răsaduri și până la rod. Singurul avantaj al acestei activități este acela că satele lor sunt la 15 kilometri de oraș. În rest, ce iau pe mere dau pe pere. În piețe nu au loc de intermediari, iar dacă le vând acestora marfa, atunci o dau la preț de nimic.
Există mulți oameni gospodari în Țuglui. Pe ulițele satului se pot vedea locuințe îngrijite, chiar cu gazon în fața porții. O casă frumoasă, cu veranda împodobită de flori, bucură privirile trecătorului pe strada principală.
Cu „Merțanul“ la coadă la ajutoare sociale
În fața unei clădiri mici din comună, cu porți ruginite, observăm o coadă imensă. Aflăm că acolo este oficiul poștal, iar oamenii au venit să își ridice ajutoarele sociale, pensiile și alocațiile pentru copii. Un domn solid, de etnie romă, parchează bolidul cu numere de Bulgaria chiar în fața oficiului și se așază la rând. Îl întrebăm cum de beneficiază de ajutor social, din moment ce are un Mercedes, iar el ne răspunde că mașina nu îi aparține și că nu-și găsește de muncă. „Am venit pentru ajutorul social, dar Mercedesul nu e al meu. Ce să facem, dacă am 32 de ani vechime și nu am unde să mă duc. Suntem în etate și nu ne mai angajează nimeni. Am 53 de ani. Da’ pe unde nu am căutat… la meseria mea de tractorist unde să găsesc de lucru? Că pe aici prin comună toți sunt privatizați“, a spus Minel Mușat, din Țuglui.
Întrebat cum este posibil ca o persoană care se plimbă cu Mercedesul să aibă ajutor social, viceprimarul localității, Marin Totoroață a precizat că „legea spune că, dacă au o mașină mai veche de zece ani, atunci ei pot să beneficieze de ajutor social“.
Vicele care ține locul primarului susține că în comună sunt 155 de dosare de ajutor social și că a găsit o modalitate inedită prin care beneficiarii de ajutoare de la stat să nu mai fie convocați la domiciliu de fiecare dată când trebuie să presteze muncă în folosul comunității, ci s-a făcut un program de lucru în acest sens: „Avem trei grupe de oameni, care vin după un program anume, ce ne ușurează munca: miercurea vin la muncă cei din Țuglui, joia vin cei din fostul sat Glot, iar vineri vin cei din satul Jiul“.
Apă nepotabilă, poluată cu amoniu mult peste limite
În Țuglui trăiesc 2.960 de suflete. Pentru mulți dintre ei, introducerea apei curente la robinet a fost o binecuvântare. Dar apa din rețeaua publică este nepotabilă, iar mulți o folosesc încă la gătit. Sătenii nu conștientizează pericolul la care se expun consumând această apă, pentru că la gust nu se simte nimic.
Acum primăria încearcă să facă și sistem de canalizare. „Suntem în derulare. Au fost actele făcute mai demult, dar reluăm procedura și studiul de fezabilitate și o să facem și proiect, pentru a afla suma. Suntem prinși în zona metropolitană, și în asociația de la Regia de Apă. S-ar putea ca din 2015 să înceapă lucrările de canalizare. Avem și alimentare cu apă în comună, există 500 de abonați, dar vă mărturisesc că apa nu este potabilă. Are amoniu peste limita admisă. Trebuie să fie amoniu până la 0,05%, dar apa noastră are până la 0,12-0,16%. În zona noastră și Podariul, și Malu Mare și alte comune au aceeași problemă cu apa, dar avem promisiuni că o să vină apă potabilă de la Gioroc. Deja s-a ajuns la Balta Verde, Braniște. Se trece la Podari și apoi vine la noi“. Cam într-un an, localnicii din Țuglui ar putea să se branșeze la noua rețea de apă, care va veni de la Gura Văii.
Edilul nu-și explică de unde vine poluarea cu amoniu, mai ales că puțul e forat la 100 de metri adâncime, deci nu este vorba despre pânza freatică de suprafață, ci de cea de adâncime. Oamenii sunt împărțiți în două categorii: unii consumă apa de la robinet și la băut, și la gătit, și pentru animale, iar alții beau apă de la izvoarele naturale care sunt prin comună. Chiar în fața primăriei, localnicii se adună la cișmea și își umplu bidoanele cu apă. Dar și apa de la cișmele este poluată, iar viceprimarul spune că autoritatea sanitară a interzis consumul de apă și de la cișmelele publice. „Sunt abonat la rețea, dar nu beau de la robinet. Am consumat destulă de la robinet când eram la Craiova, dar de când m-am mutat la țară, beau numai din asta (de la cișmea – n.r.)“, a spus Păun Trană, din Țuglui, care se aproviziona cu apă de izvor de la cișmea.
În curtea unui localnic aflăm că familia acestuia folosește apa de la robinet și la pregătitul hranei, și la băut. „O folosim la gătit că altă apă nu avem. Am fântână și în curte, dar tot așa e…“, a spus Grigorie Stancu.
Primăria a oprit furnizarea apei către datornici
Așa poluată cu amoniu, apa de la rețeaua publică este folosită la udatul grădinilor, iar mulți dintre localnici nu își achită datoriile la primărie pentru ceea ce consumă din rețea, motiv pentru care zilele trecute a fost sistată furnizarea apei către datornicii din comună. „Prețul apei este de 1,85 lei pe metrul cub. Este un preț mic față de alte comune, dar oamenii nu plătesc. Am stabilit ca aceia care au datorii de la 300 de lei în sus să le întrerupem apa. Eu în listă am 100 de persoane care nu au plătit. Unii au ajuns și la datorii de 1.500 de lei, dar acum le-am întrerupt apa, de câteva zile. O să discutăm în consiliul local cum să îi executăm. Oricum, ei, dacă vor să întrăineze ceva, le trebuie certificat fiscal de la primărie și nu o să le eliberăm certificatul până nu plătesc“, a explicat Marin Totoroață.
Localnicii care plătesc la timp apa sunt de acord cu restricțiile impuse datornicilor. „Eu plătesc, chiar ieri mi-am plătit ce aveam la apă și sunt de acord să le taie apa celor care nu plătesc, ca să nu suferim cu toții“, a spus Ion Pătrașcu, un localnic din comună, care spunea că nu utilizează apa de la robinet la udatul grădinii, ci o folosește la baia din locuință. Dar, după calculele primăriei, oamenii utilizează apa și la irigat. Sistemul a fost conceput pentru un consum de 15.000 de litri la 24 de ore. Dacă era doar pentru uz gospodăresc, apa era suficientă. Însă, bazinul de 15.000 de litri se golește în șase ore. „Ne-am făcut un calcul: când plouă, avem apă suficientă, iar când nu plouă, apa din bazin se termină imediat, dovadă că se udă grădinile“, a mai spus vicele Totoroață.
Impozite încasate în proporție de 50%
Doar jumătate dintre localnicii din Țuglui își plătesc impozitele și taxele locale. În timp ce gradul de încasare a impozitelor la nivel local este unul dintre cele mai mici din județ, comuna apelează la bani de la bugetul de stat (din impozit pe venit și TVA), care se acordă localităților cu venituri proprii reduse, pentru echilibrarea bugetelor locale, pentru ca primăria să se descurce cu toate cheltuielile pe care le are. „Unii nu au bani, alții au pensii mici de CAP. Nu îi executăm silit, dar s-au trimis somații“, susține viceprimarul.
Drum neasfaltat către satul Jiul
Problemele administra-ției locale din Țuglui se răsfrâng asupra localnicilor. Trei poduri din comună nu au fost făcute și se reia licitația anul acesta. A mai fost făcută o licitație, dar firma câștigătoare în 2009 a intrat în insolvență și nu a mai executat lucrările. Unul dintre podurile care se vor reface, spune Totoroață, are rolul să conducă la refacerea unui drum ce ar lega satul Țuglui de celălalt sat al comunei, Jiul. De la Țuglui la satul Jiul este o cale de 10 kilometri, iar oamenii ajung acum acolo (în satul Jiul) doar ocolind prin Livezi, sat ce aparține de comuna Podari. „Așteptăm să ne asfalteze drumul ăsta de când eram eu copil. Drumul ăsta aparține de două comune, și de Podari și de Țuglui, și nu au cum să se înțeleagă primarii între ei“, a spus Leonida, din satul Jiul, care mergea pe drumul cu pricina, cu două furci pe spate. În micul sat izolat de restul comunei Țuglui trăiesc 180 de familii, spun localnicii.
Viceprimarul recunoaște că este o problemă administrativă în legătură cu drumul ocolitor respectiv și tocmai de aceea încearcă pietruirea vechiului drum existent printre tarlale, în lungime de 2,5 km, ce leagă direct satul Țuglui de satul Jiul.
Locuri de joacă pline de bălării
Povestea locurilor de joacă făcute pe vremea fostului primar, Paulică Neagoe, este una lungă și întortocheată. Fostul primar a fost arestat anul trecut, fiind acuzat de abuz în serviciu în formă calificată, fiindu-i imputat, printre altele, faptul că a plătit din banii primăriei o sumă dublă față de cea reală pentru crearea unor locuri de joacă. Plățile efectuate către niște firme obscure l-au costat libertatea și postul de edil pe fostul primar, care beneficiază de prezumția de nevinovăție până se încheie procesul aflat pe rol.
Întrebat dacă s-a recuperat ceva din prejudiciul stabilit, la vremea respectivă, de Curtea de Conturi și Poliție, actualul edil, viceprimarul Marin Totoroață, care a rămas să țină frâiele comunei după suspendarea lui Paulică Neagoe, a precizat: „Din prejudiciul care era de 4,5 miliarde (de lei vechi – n.r.), firmele respective au achitat 2,2 miliarde de lei. Au depus la primărie banii, cu chitanță, iar noi i-am depus la Trezorerie într-un cont special. Nu putem folosi banii aceștia până nu se termină procesul, care este încă în derulare“, a declarat vicele.
În satul Jiul, locurile de joacă au fost făcute la periferia satului, „pentru că acolo avea spațiu primăria”, explică Totoroață. La fața locului, bălăriile și scaieții sunt peste tot, iar materialele din care au fost făcute locurile de joacă au început să se deterioreze. Localnicii spun că era nevoie de acele locuri de joacă, dar că ele nu sunt întreținute cum trebuie. „În primul rând, nu-mi place locul de joacă pentru că este lângă stâlpii de tensiune. În al doilea rând, nu este întreținut. După cum vedeți și dumneavoastră, sunt numai buruieni. La început îmi aduceam copiii aici, dar acum ne ducem în satul vechi, este și acolo un loc de joacă“, a spus o tânără din satul Jiul. Și în satul vechi era aceeași problemă. Mărăcini înalți de doi metri „tronau“ pe lângă leagănele în care ar fi trebuit să se joace micuții.
Pe la ora prânzului, în comuna Țuglui se așterne liniștea. Oamenii se odihnesc în case sau își văd în liniște de treburi și nu mai circulă pe străzi. Doar o bătrână încălțată cu cizme de cauciuc își paște agale oile și caprele pe marginea drumului, însoțită de un cățel care o urmează la fiecare pas.
Plecăm din satul Jiul cu un gust amar că viața oamenilor din comună se complică pe zi ce trece, ei zbătându-se între lipsa locurilor de muncă, problemele cotidiene și insfrastructura precară.
Record de amenzi neplătite
Nu doar impozitele locale nu se încasează în Țuglui, iar unii locuitori au ajuns să datoreze o avere statului. Situaţia amenzilor neplătite de oameni la diverse instituții a fost trimisă la primărie. Comunitatea locală a ajuns să datoreze o sumă record sub formă de amenzi, ce totalizează 300.000 de lei. „Unii au luat amenzi prin piață, pentru că vindeau în locuri neamenajate, și Poliția Locală de la Craiova îi amendează 500-1.000 de lei pe zi. Ei vând legume de 20-30 de lei pe zi, iar amenda e de 500 de lei pe zi. Alții au luat amenzi de circulație în Craiova. Problema e că nu au locuri de muncă, nu au venituri și nu avem cum să îi executăm“, a explicat viceprimarul, care a dat ca exemplu o familie din comună ce a primit amenzi în valoare de 10.000 de lei.
