Cartea de weekend

„ARTitudini“
de Cătălin Davidescu
Editura AIUS
Cartea cu titlul de mai sus, apărută la AIUS în acest an, cu un „Cuvânt înainte“ semnat de Petrişor Militaru, este o culegere de studii, interpretări, cronici, recenzii şi interviuri ale cunoscutului critic de artă Cătălin Davidescu, articole publicate în perioada 1981-2013 în reviste de specialitate, de cultură şi literare. Este a patra carte a autorului, precedentele fiind trei monografii despre Ion Ţuculescu, Julieta Orăşeanu şi Maria Billek-Fratoştiţeanu. Totodată, autorul a îngrijit trei ediţii critice de scrieri inedite ale scriitorului Nicolae Davidescu (fratele bunicului criticului Cătălin Davidescu). Pot afirma fără nici o reţinere că acest volum, chiar dacă este vorba (şi) de perioade mai îndepărtate, este actual prin prisma informaţiilor şi contribuţiilor autorului la cunoaşterea celor despre care a scris de-a lungul a 32 de ani. Printre altele, Cătălin Davidescu surprinde prin rafinamentul şi originalitatea eseurilor. Bunăoară, scriind despre Marin Sorescu, criticul de artă C.D. redevine filolog (autorul a absolvit Facultatea de Filologie a Universităţii din Craiova): „Privită în ansamblu, pictura şi grafica sa nici măcar nu diferă de universul literar; aceeaşi stare ludică, aceeaşi căutare a formei, acelaşi substract dramatic îi rotunjeşte în esenţă, atât limbajul literar, cât şi pe cel plastic…“. Volumul se încheie cu trei interviuri interesante cu Nicolae H. Carandino, Marcel Chirnoagă, Mihai Ţopescu. Spaţiul tipografic alocat acestei microcronici nu ne permite recenzia celor 334 de pagini ale cărţii, tipărită în condiţii grafice deosebite, cu o copertă artistică inspirată îşi inedită(coperta: Gabriel Giodea; ilustraţia copertei: Mircea Maurice Novac, „Cătălin“, 2011 – detaliu). Închei prin a „plagia“ din Cuvântul înainte, semnat de Petrişor Militaru, cel care este şi redactorul acestei cărţi necesare: „Prin această serie de ARTitudini…, Cătălin Davidescu ne oferă o imagine cuprinzătoare și convingătoare asupra acelor valori artistice românești ce capătă, în timp, rezonanțe universale și a celor locale care au potențial de valori naționale­…“.