Specialiştii contactaţi de Gazeta de Sud şi Curierul Naţional contestă programul anunţat de primul-ministru şi sprijinit de FMI, prin care unii datornici ar putea să-şi înjumătăţească ratele pentru o perioadă de doi ani. Aceasta nu ar reprezenta mai mult de o restructurare a creditelor în folosul băncilor, astfel încât bilanţurile acestora să arate mai bine. De fapt, cei care vor apela la această măsură nu vor face decât să îşi prelungească agonia rambursării împrumuturilor pentru o iluzorie creştere a consumului în România.
Ca şi în cazul programului „Prima Casă“ şi al împrumutului de la Fondul Monetar Internaţional din 2009, încă o măsură guvernamentală în folosul băncilor este îmbrăcată sub forma unui sprijin către populaţie şi economia naţională. Anunţată de primul-ministru Victor Ponta şi aprobată de FMI, măsura prin care până la 900.000 de debitori ar putea beneficia de reducerea ratelor bancare pentru doi ani este contestată puternic de specialiştii.
Aceasta nu ar urma să stimuleze consumul deloc – acesta fiind motivul invocat de premier -, singurul efect fiind un ajutor pentru bănci, astfel încât acestea să sară din schemă anumite credite neperformante, a declarat analistul financiar Călin Rechea. Credite ajunse în pragul celor 90 de zile întârziere ar putea fi trecute în acest program de restructurări cu sprijinul statului, în loc să fie trecute la capitolul pierderi de către bănci. Acestea şi-ar putea îmbunătăţi în consecinţă indicatorii de prudenţialitate, în paralel cu o diminuare a cheltuielilor cu provizioanele. „Este evident că este un ajutor pentru sectorul bancar“, spune Rechea.
Măsura are mai multe efecte negative decât pozitive şi are un caracter discreţionar, afirmă şi profesorul de economie Mircea Coşea. El a subliniat şi un caracter discreţionar al acesteia, aceasta ajutând oameni care au luat decizii personale de risc îndatorându-se, şi nu categoriile cu adevărat defavorizate ale ţării, care sunt şomerii tineri şi cei cu vârste de peste 45 de ani. Reprezentând încă o nebuloasă şi fiind prezentată cu elemente contradictorii, decizia ar include o subvenţie către sectorul bancar, un lucru care ar discredita încă şi mai mult poziţia bugetului în ochii plătitorilor de taxe. „Este o măsură greu de pus în practică şi cu efecte perverse destul de importante în economie“, a mai spus Coşea.
Datornicii sistemului bancar din România cu venituri lunare mai mici sau cel mult egale cu salariul mediu net de 1.610 lei şi care au restanţe mai mici de 90 de zile la creditele contractate ar urma să beneficieze de înjumătăţirea ratelor lunare pentru o perioadă de doi ani, dar nu mai mult de 500 de lei pe lună, conform unui proiect pregătit de guvern şi anunţat de premierul Victor Ponta după negocierile cu FMI. Sub incidenţa programului ar putea intra până la 900.000 de români, iar volumul reducerilor de rate la împrumuturi s-ar putea ridica în 2014 până la patru miliarde de lei, pentru o susţinere în echivalent a consumului.
„Este o restructurare validată de stat“, a explicat pentru Curierul Naţional analistul financiar Călin Rechea. Practic, prin această măsură, mulţi dintre debitorii care se apropie de un termen de 90 de zile al incidentului de plată vor putea opta pentru folosirea programului înainte ca acesta să treacă în categoria neperformantelor. Ceea ce băncile ar trebui să fi recunoscut ca pierdere şi ar trebui provizionat integral ar intra astfel într-o altă categorie. Aceasta ar conduce atât la o scădere a costurilor cu provizioanele, cât şi la o ameliorare a indicatorilor de risc de credit ai băncilor, a spus Rechea, care înainte de a fi analist independent a lucrat pentru o bancă.
Întrebarea era dacă scăderea cheltuielilor cu provizioanele şi îmbunătăţirea bilanţurilor pe indicatorii de prudenţialitate acoperă scăderi ale veniturilor care ar rezulta din reducerea ratelor. Ulterior, ministrul delegat pentru buget, Liviu Voinea, a venit cu o explicaţie suplimentară la declaraţiile lui Ponta. Reducerile de rate afectează numai partea de principal, nu şi cea de dobânzi, caz în care veniturile băncilor ar rămâne intacte. „Doar principalul se înjumătăţeşte, nu şi dobânda, pentru că rata e sursa de profit a băncii şi ea trebuie plătită integral“, a precizat Voinea, potrivit Mediafax.
Măsura este înconjurată de o nebuloasă şi explicaţiile sunt contradictorii, a declarat pentru Curierul Naţional Mircea Coşea, profesor la Academia de Studii Economice din Bucureşti. El adaugă că declaraţiile de luni ale şefului delegaţiei FMI în România, Andrea Schaechter, vin să mărească nelămuririle, iar Fondul pare a-şi fi dat acordul pentru o măsură ale cărei detalii nu le stăpânesc.
Altă obiecţie este aceea legată de faptul că statul intervine în contractele dintre doi actori privaţi şi este o întrebare dacă aceasta nu contravine regulilor pieţei libere şi pieţei bancare. Atunci când i-a expus posibilitatea prezentată de Călin Rechea ca măsura să vizeze un sprijin dat pentru a ajuta la îmbunătăţirea bilanţurilor băncilor, profesorul Coşea a răspuns: „Dacă această măsură este spre a ajuta băncile, aceasta ar fi foarte grav. El a completat că guvernul trebuie să fie preocupat de populaţie, şi nu de bănci, şi de economia în ansamblu, şi nu de un sector anume. Cel puţin, dacă este aşa, ar trebui să se spună că programul se ia prin prisma stabilităţii sistemului bancar şi nu a consumului.
Mesajul greşit pentru actorii din economie
Ieri, primul-ministru a insistat că măsura avută în vedere reprezintă o mână întinsă debitorilor. „Un proiect important al guvernului este cum facem să folosim beneficiile creşterii economice pentru a vindeca rănile sociale ale ultimilor ani. De ce să nu îi ajutăm pe cei care au credite la bancă?“, a declarat Ponta.
Călin Rechea nu vede însă în acest program o soluţie viabilă pentru datornici şi se îndoieşte că vor fi mulţi cei care vor fi doritori să apeleze la el. Pentru cineva care mai are rate de plătit încă cinci ani, dacă banca vine şi îi spune că poate să îşi reducă rata pentru doi ani, asta ar însemna prelungirea răstimpului de rambursare la şapte ani, şi vor fi foarte mulţi debitori care vor respinge această propunere.
Măsura are caracter populist, este concepută ca un „cadou electoral“, însă are mai multe efecte negative decât pozitive, spune Mircea Coşea. El invocă şi existenţa unui caracter discreţionar al acesteia. De ce aceia care apelează la program să fie beneficiarii unui credit fiscal, iar cei care plătesc la zi nu? De ce aceia care nu au trecut niciodată pragul băncii pentru a se împrumuta să suporte din taxele şi impozitele lor reducerea ratelor celor care se află sub incidenţa unui credit? De ce să fie sprijiniţi de stat cei care prin propria lor voinţă au contractate credite şi nu adevăratele categorii defavorizate, şomerii tineri şi cu vârste de peste 45 de ani, care au ajuns în situaţii dificile nu ca urmare a unor decizii personale, ci a unor conjuncturi din mediul economic?
Întrebările enunţate de profesorul de la ASE vin în sensul unei suspiciuni a sa că modul în care este conceput programul creează un precedent periculos şi probleme de hazard moral. Se poate crea în memoria colectivă pe termen lung ideea că posibilitatea iertării de datorii apare după un timp, după cum unii ar putea ajunge la concluzia că în viitor va fi mai bine să se împrumute pe numele unei persoane cu venituri mai mici, ceea ce ar da naştere altor ilegalităţi. Guvernul nu a analizat suficient de bine toate aceste aspecte, spune Coşea.
Un ajutor care vine târziu şi doar pentru unii
Proiectul vine să susţină doar interesele băncilor, întăreşte Rechea, iar presupusul sprijin pentru datornici vine oricum prea târziu. În Ungaria, măsuri de acest gen şi încă şi mai radicale au fost încercate încă de acum doi – trei ani, însă acestea s-au suprapus pe o perioadă de acalmie a pieţelor de care România probabil că nu va beneficia şi în viitor.
În plus, dacă reducerile de rate se vor opera doar în contul principalului, aceasta i-ar ajuta pe cei care au avut credite de consum pe cinci – zece ani şi se apropie de scadenţă. Impactul ar fi însă marginal pentru cei cu credite ipotecare pentru că, la creditele pe 30 de ani, abia după anul 25 se ajunge să se achite părţi importante din principal, a mai spus analistul financiar.
O gaură în buget pentru un consum care nu va veni niciodată
Mircea Coşea nu se aşteaptă la o majorare semnificativă a consumului, motivul invocat de guvern în promovarea acestei măsuri. Accizele mărite la benzină şi motorină vor determina o creştere generalizată a preţurilor care nu va putea fi surclasată de o categorie subţire din rândul populaţiei, având credite şi venituri mici, a mai spus profesorul de economie.
O gaură în buget. Doar atât aşteaptă Călin Rechea de la acest program pe care îl califică drept „ciudat“ sub aspectul că unii oameni sunt taxaţi suplimentar pentru ca de subvenţii să beneficieze doar băncile şi anumite categorii de debitori.
Consumul nu va fi stimulat cu nimic de această măsură. Coşul energiei a crescut, oamenii s-au împrumutat la case de ajutor reciproc pentru ca să treacă de iarnă, iar acum nu ştiu cum să acopere plăţile de la bancă. Dacă ar beneficia de reduceri ale ratelor şi în loc de 1.000 de lei vor avea de plătit numai 500 de lei, este greu de presupus că vor merge cu diferenţa să îşi cumpere o plasmă atât timp cât creditul pentru care au ajuns în probleme a fost contractat probabil tocmai pentru a-şi cumpăra o plasmă. Astfel, debitorii nu se vor duce cu banii să îi arunce în consum, ci mai degrabă vor cumpăra euro pentru a avea de unde să facă plăţi în contul ratelor în viitor. „Este doar propagandă. Nu o să se reia nici un consum pe chestia asta“, a conchis Rechea.
Oamenii de afaceri vor măsuri pentru stimularea muncii
Întreprinzătorii privaţi corecţi, care îşi plătesc la timp taxele şi impozitele, iau atitudine faţă de măsura propusă de guvern de a plăti din bani publici jumătate din ratele românilor cu venituri sub 1.610 lei. Firmele cer măsuri concrete de stimulare a activităţii economice.
Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Dolj, Gabriel Vlăduţ, consideră că facilităţile fiscale sunt necesare altor categorii sociale care creează plusvaloare şi care au nevoie de sprijin.
„Consider că această măsură iniţiată de guvern este socială şi cu mult populism. Echilibrul macroeconomic al societăţii româneşti necesită facilităţi acordate altor categorii sociale care creează plusvaloare, care produc apoi alte taxe şi impozite pentru stat. A subvenţiona băncile de la stat mi se pare inoportun!… Există o serie de alte mecanisme, de facilităţi bancare care nu funcţionează în România, cum ar fi creditele «venture capital», adică pentru capital de risc, şi care într-o societate normală ar sprijini IMM-urile. Iar IMM-urile sunt cele care aduc venituri la bugetul de stat. În schimb, aceste facilităţi fiscale făcute pentru o serie de persoane fizice cu venituri mici au două efecte: pe de o parte, decapitalizează, iar, pe de altă parte, nu creează surse de venituri pentru buget, ci realizează sprijin pentru bănci“, a declarat pentru GdS, preşedintele CCI Dolj. Acesta a mai explicat că economia nu poate să-şi revină, dacă statul ia măsuri de acest gen: „Eu văd mecanismul economiei gâtuit prin astfel de măsuri populiste! Corelând cu necesitatea reducerii evaziunii fiscale, contribuabilul obişnuit observă că ceea ce plăteşte el la stat nu creează plusvaloare în societate. Din contră, cei care fac marea evaziune fiscală trăiesc bine mersi!“.
Ce spun bancherii. Cum se poate înjumătăţi tehnic rata bancară
Directorul unei bănci de top din Craiova spune că în piaţă există un număr mic de facilităţi fiscale acordate câtorva societăţi comerciale. Dar dacă propunerea de înjumătăţire a ratelor bancare ale persoanelor cu venituri de până la 1.610 lei pe lună şi cu datorii mai mici de 90 de zile va fi adoptată, atunci băncile va trebui să gestioneze un număr foarte mare de astfel de credite. Concret, cum s-ar pune în practică o astfel de măsură? Reprezentanţii băncilor comerciale susţin că există deja „Prima Casă“, program prin care băncile au putut oferi dobânzi mai mici tinerilor, pentru că statul a garantat creditele populaţiei. „Măsura ar fi ca o subvenţie la dobândă: clientul pune o parte, iar statul pune altă parte. Partea statului s-ar putea plăti către bănci prin intermediul Ministerului Finanţelor sau poate chiar prin intermediul Fondului de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, la fel cum se acordă garanţiile pentru Programul «Prima Casă». Programul «Prima Casă» este un model ce arată că dobânda a putut fi subvenţionată pentru anumite categorii sociale. Deci, tot aşa s-ar putea implementa această nouă măsură ce vizează reducerea ratelor bancare. Dar trebuie să apară mai întâi actul normativ. Faptul că o astfel de propunere a fost discutată cu Banca Naţională a României este un lucru foarte important“, a explicat bancherul craiovean. Întrebat dacă băncile vor mai fi tentate să diminueze dobânzile populaţiei la creditele acordate, din moment ce statul plăteşte jumătate din rata bancară a persoanelor cu venituri modice şi mici, bancherul nu a dorit să comenteze, spunând că nu au legătură una cu alta.
Mediul academic: de unde vor veni banii?
Specialiştii în economie şi finanţe din cadrul Universităţii din Craiova nu agreează propunerile de acordare a creditului fiscal. Prodecanul Facultăţii de Economie şi Administrarea Afacerilor (FEAA) din cadrul Universităţii din Craiova, Liviu Crăciun, spune că guvernul trebuie să delimiteze clar dacă această firmă de sprijin este ajutor de stat sau scutire de impozite. El a mai spus că, probabil, vor apărea convenţii între băncile comerciale şi Ministerul Finanţelor, pentru aplicarea acestor măsuri. „Să vedem cum va arăta actul normativ, pentru că, de obicei, una se spune şi altceva apare în actul normativ. Să vedem formula concretă prin care aceşti bani ar putea fi transferaţi de la stat. Se va încheia un contract între persoana fizică şi stat sau cum se va proceda?… Că o persoană fizică nu este o întreprindere ca să primească ajutor de stat. Ar fi interesant să aflăm şi de unde vor proveni sumele pentru a pune în practică subvenţionarea ratelor bancare?“, se întreabă Liviu Crăciun.
Cadrele universitare nu consideră că va fi stimulat consumul, printr-o astfel de decizie de subvenţionare a ratelor. „O astfel de măsură nu va stimula consumul în nici un caz, pentru că este vorba de o măsură de campanie electorală şi se adresează unei categorii sociale fără venituri mari. Nu sunt adeptul subvenţiilor de la stat, dar ar trebui să existe facilităţi fiscale pentru firme şi populaţie: să se diminueze contribuţiile salariale, să se reducă TVA etc. Astfel de măsuri ar fi necesare pentru a stimula consumul. O persoană cu salariul de 1.600 de lei şi cu o rată de 800 de lei, oricâte subvenţii şi facilităţi ar primi tot nu va stimula consumul“, a explicat Cristi Spulbăr, profesor universitar în cadrul Departamentului Finanţe, Bănci şi Analiză Economică din cadrul FEAA Craiova.
Mediul de afaceri propune măsuri concrete pentru încurajarea activităţii economice
Camera de Comerţ şi Industrie Dolj, prin vocea preşedintelui Gabriel Vlăduţ, propune executivului adoptarea unor măsuri reale de stimulare a activităţii economice şi a consumului şi, totodată, de aducere a unor venituri în plus la bugetul de stat. „În primul rând, trebuie corelate mecanismele pentru colectarea reală a taxelor şi impozitelor şi a altor venituri, evaziunea fiscală fiind cea care creează decapitalizare. În al doilea rând, trebuie să existe măsuri de reducere a TVA pentru toată lumea. În al treilea rând, trebuie găsite facilităţile reale pentru stimularea IMM-urilor, pentru că mediul de afaceri creează venituri pentru bugetul de stat. În momentul de faţă, cei care muncesc şi plătesc la stat sunt foarte puţini…“, a mai declarat Gabriel Vlăduţ.
Frustrarea plătitorilor de taxe: „Mie cine îmi plăteşte ratele?“
Cum era de aşteptat, propunerea premierului Victor Ponta de a subvenţiona plata ratelor bancare ale celor cu venituri mici îi dezamăgeşte pe ceilalţi (firme şi persoane fizice) care din veniturile lor contribuie cu cei mai mulţi bani la bugetul de stat. „Dacă are Ponta atâţia bani, de ce nu face autostrăzi, spitale? Şi de ce plătesc eu atâţia bani la stat lună de lună? Ca să le achite ei ratele celor care s-au împrumutat aiurea la bănci? Mie cine îmi plăteşte rata la bancă, factura de curent şi factura de căldură? Mă mai duc la bancă să mai plătesc?“, se întreabă ironic Lucian Ionescu, din Craiova.
Ce trebuie să clarifice guvernul
Actul normativ care va apărea şi va viza reducerea la jumătate a ratelor bancare ale restanţierilor trebuie să clarifice o serie de aspecte, să dea răspunsuri la întrebări fără răspuns încă:
– cum se decontează banii către bănci;
– cum se acordă creditul fiscal persoanelor care beneficiază de subvenţie;
– cum pot fi evitate situaţiile prin care persoanele cu venituri mici vor stopa, în masă, plata ratelor către bănci, pentru a beneficia de subvenţia de la stat;
– ce se întâmplă cu aceia care şi-au pierdut casele executate de bănci, pentru că nu au mai avut bani să plătească. Aceştia mai pot beneficia de o astfel de măsură fiscalo-socială;
– ce se întâmplă dacă pe perioada celor doi ani de graţie, clientul băncii rămâne fără serviciu;
– ce se întâmplă dacă un membru al familiei care are creditul pe numele lui are salariul sub 1.610 lei, dar soţul sau soţia câştigă dublu sau triplu. Se mai acordă subvenţia în astfel de cazuri?
– la ce va renunţa guvernul din punct de vedere al cheltuielilor, pentru a găsi sursele de finanţare pentru reducerea ratelor bancare, cheltuieli aproximate la patru miliarde de lei (deci, aproape un miliard de euro).
