Într-o conferinţă regională organizată vineri la Craiova, primarul Lia Olguţa Vasilescu a pus aceeaşi placă veche pe care o are în program de ceva vreme. Enumerarea privind crearea locurilor de muncă, proiectele pe fonduri europene ale fostei administraţii, toate au culminat cu un atac chiar asupra fostei administraţii, ale cărei proiecte şi le asumă astăzi primarul Craiovei: „Sunt lucruri care nu se văd pentru că sunt pe sub pământ, nu e acelaşi lucru ca o fântână care cântă frumos şi luminează noaptea“, a spus Olguţa.
Conferinţa regională pe probleme economice şi sociale, găzduită de Facultatea de Drept şi Ştiinţe Sociale din Craiova, a adus în Bănie mai mulţi invitaţi din Capitală. Lia Olguţa Vasilescu a profitat de ocazie, în faţa lui Mircea Geoană, a ministrului fondurilor europene, Eugen Teodorovici, a preşedintelui Blocului Naţional Sindical, Dumitru Costin, şi a multor altor invitaţi, să dea drumul aceleiaşi plăci pe care o auzim din ce în ce mai des din gura sa.
Problema beculeţelor din Craiova, explicată în detaliu
Ca autoritate publică locală, Lia Olguţa Vasilescu a fost invitată să spună câteva cuvinte de deschidere. Primăriţa a început să-şi povestească ofurile legate de iluminatul public, scuzându-se că, din această cauză, nu poate participa la toată conferinţa. „Eu o să mă retrag foarte repede, cu scuzele de rigoare, dar în seara asta (vineri – n.r.) dăm drumul la iluminatul public şi mai sunt încă maşini care sosesc. Trebuie să ne ocupăm de ele, să arate bine diseară oraşul pentru că am avut o situaţie destul de neplăcută cu firma care ar fi trebuit să realizeze acest iluminat de Sărbători“, a început primarul Craiovei discursul. Astfel, s-a auzit până la Bucureşti povestea beculeţelor de Sărbători de la Craiova.
Continuarea s-a întins pe minute bune cu realizările primăriţei, aceasta atacând şi fosta aministraţie locală, ale cărei proiecte şi le asumă acum prin panouri, cu surle şi trâmbiţe, pe unde apucă. „Aş intra abrupt, direct în tema pe care dumneavoastră aţi propus-o astăzi aici, probleme versus oportunităţi pentru dezvoltarea economică şi socială în Oltenia. Problemele sunt foarte mari în această zonă în sensul că – şi o să mă refer strict la Craiova ca să pot să extind şi asupra celorlalte localităţi din Oltenia -, în momentul în care am devenit primar, am constatat că 40% din populaţia Craiovei nu avea apă şi canalizare, condiţii minime, Craiova era pe primul loc la şomaj în România din cauza faptului că a scăzut platforma industrială şi din cauza faptului că nu există încă o autostradă Craiova-Piteşti care să ne lege de restul României; o infrastructură dezastruoasă, regiile în stare de faliment aproape toate“, a radiografiat Olguţa trecutul Craiovei.
Pentru Olguţa, taxele şi impozitele nu au crescut
Primarul a spus despre fosta conducere că a fost destul de firavă, una „care s-a orientat mai mult spre fântâni, spre ceea ce bucură puţin populaţia, doar că nu merge pe zonele de care are nevoie efectivă. A trebuit ca într-un an şi jumătate să ne dăm mâna toate forţele, să vedem ce putem să facem pentru acest oraş, din fericire guvernul ne-a ajutat să ne plătim arieratele, ceea ce a contat foarte mult. […] Asta ne-a ajutat să nici nu creştem taxele şi impozitele locale anul acesta, nici măcar indexat cu rata inflaţiei, având în vedere că s-au plătit toate arieratele. Regiile Craiovei, mai puţin una, au recuperat aproape toate şi au ajuns în situaţia în care sunt chiar pe profit cele mai multe dintre ele. Am reuşit să introducem 30 de kilometri de reţea de canalizare şi 20 de kilometri de reţea de apă, mai mult decât s-a introdus de la Revoluţie încoace. Sunt lucruri care nu se văd pentru că sunt pe sub pământ. Nu e acelaşi lucru ca o fântână care cântă frumos şi luminează noaptea, dar sunt lucruri extrem de necesare“, a spus primarul despre lucrările realizate pe Masterplanul de Apă, care existau în plan de multă vreme.
Din radiografia oraşului nu putea lipsi scandalul cu chioşcarii. „Am investit mult în infrastructură anul acesta, mai mult decât era prevăzut de fosta administraţie pentru următorii patru ani, pentru că suma care era prevăzută pentru următorii patru ani noi am cheltuit-o într-un singur an. Ne-am permis acest lucru pentru că am ajuns la un profit de 300 de miliarde de lei anul acesta, bani proveniţi dintr-o mai bună colectare a taxelor şi impozitelor locale, pentru că, după ce am avut acel episod cu chioşcarii, lumea a înţeles că trebuie să-şi plătească taxele şi impozitele şi am ajuns la un grad de colectare de aproape 100%, ceea ce ne-a permis să facem câteva lucruri în acest oraş“, s-a lăudat primarul oraşului.
Olguţa ne-a spus iar unde sunt locurile de muncă
Lia Olguţa Vasilescu a început apoi să spună că „este foarte, foarte greu să accesezi fondurile europene pentru că se fac proiectele acum şi abia în mandatul următor reuşeşti să le implementezi“. Lucru adevărat, ce-i drept. Peste câteva minute, primarul a început să se contrazică, pe alocuri. „Sigur că proiecte existau şi dinainte, existau de pe vremea lui Ceauşescu proiecte, important este cine le implementează şi cine reuşeşte să aducă banii pentru că, într-adevăr, anul viitor vom reuşi ca bulevardele mari ale Craiovei să le punem la punct, dar de bani am făcut rost abia anul trecut, odată cu semnarea contractului de către domnul Hellwig împreună cu mine“, a explicat Olguţa.
Din nou, primarul Băniei a repetat că „lucrurile se schimbă, zic eu, într-un ritm destul de alert, poate nu se văd pentru că multe dintre ele sunt în pământ şi atunci oamenii le văd mai greu, dar până spre finalul mandatului meu mi-am propus să facem câteva lucruri foarte importante, pentru că iarăşi ajungem la tema pe care aţi pus-o dumneavoastră în dezbatere. Problemele sunt locurile de muncă, am reuşit anul acesta să creăm 5.000 de locuri de muncă noi, lucru care este demonstrat prin statistici de Inspectoratul Teritorial de Muncă. Şi o să mă întrebaţi cum şi o să vă spun că nu a fost deloc uşor să-i convingem pe cei care lucrează în Craiova, toate firmele care lucrează în Craiova, să lucreze doar cu craioveni. Reloc, de exemplu, a pornit anul acesta de la 50 de angajaţi şi a ajuns la 500, au fost privaţi care au reuşit să obţină fonduri europene şi atunci au putut să creeze locuri de muncă, deci aici sunt locurile de muncă“, a înţepat iarăşi Olguţa.
Pedeliştii răi, certaţi că nu ştiau de stâlpul CEZ
Văzând că îi este alocat mai mult timp pentru a se desfăşura, primarul le-a răspuns şi parlamentarilor PDL care o deranjează de câteva zile încoace. „Fără îndoială că lucrul cel mai important pentru noi în perioada următoare este să avem infrastructura pusă la punct, pentru ca aceia care vin şi investesc aici să poată să-şi şi scoată producţia. Şi pentru asta avem nevoie de autostrada Craiova-Piteşti şi de Centura Sudului. Pentru cei care nu ştiu şi mai fac câte o conferinţă de presă să spună cum se bat ei prin parlament cu amendamente pentru Centura Sudului, vreau să vă spun că în proporţie de jumătate este realizată. Probabil nu au aflat acest lucru. Măcar dacă s-ar fi gândit la acel stâlp al CEZ-ului ar fi aflat că acea parte a Centurii Sudului este aproape gata“, i-a liniştit primarul pe pedeliştii răi.
Primarul a spus apoi că, în cursul serii de joi, a avut o discuţie cu ministrul delegat pentru proiecte de infrastructură de interes naţional şi investiţii străine, Dan Şova, care trebuia să ajungă şi el la conferinţă, dar nu a mai venit. „Mi-a spus (Dan Şova – n.r.) să anunţ cu fruntea sus, fără nici un fel de problemă, că autostrada Craiova-Piteşti se va face. Anul viitor va demara construcţia ei, în luna martie se semnează contractul de concesiune, este poate cea mai importantă problemă de rezolvat pentru noi şi iată că are toate şansele să se rezolve. Aşa cum se va face şi stadionul. La ora actuală suntem în proceduri destul de complicate de preluare a terenurilor ca să putem să predăm Companiei Naţionale de Investiţii absolut toată baza, să poată să se apuce de investiţii. Lucrurile se mişcă, spun eu, în direcţia bună, şi desigur că se mişcă mai greu pentru că ştim cum este cu birocraţia. Eu, cel puţin, am început să văd de când sunt în administraţie, nu mi-am închipuit că este atât de dificil. Am avut discuţii şi cu domnul ministru (Eugen Teodorovici – n.r.), care a negociat cu Comisia Europeană ca multe dintre aceste probleme birocratice să le rezolvăm“, şi-a încheiat Olguţa pledoaria.
Prioteasa: „Suntem în continuare pe un nefericit loc 1 în ceea ce priveşte şomajul“
Preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Ion Prioteasa, prezent şi el la conferinţă, a spus că cea mai mare problemă a Doljului este şomajul. „Suntem în continuare pe un nefericit loc unu, maximum doi-trei, în ceea ce priveşte şomajul. Este cea mai mare problemă pe care o are această zonă. Aproape că mă jenez să vorbesc de fiecare dată că suntem într-o regiune foarte săracă, că de fapt într-un clasament al UE suntem undeva în ceea ce priveşte sărăcia pe locul şase“, a declarat Prioteasa. El a punctat că investiţiile au crescut din 2004 încoace, de când conduce CJ Dolj, astfel că judeţul a ajuns să absoarbă aproximativ un miliard de euro. „Eu zic că, la o socoteală aşa rotundă, judeţul Dolj a atras aproape 800 de milioane de euro, aproape un miliard de euro care a intrat în Dolj sigur că pot să schimbe faţa în anumite direcţii, mă gândesc, în primul rând, la infrastructură. Aşa cum spunea doamna primar, o să avem în cursul anului viitor terminat Craiova-Calafat, Craiova-Caracal este şi el terminat, Craiova-Bechet intră într-o reabilitare. Deci, drumurile principale – nemaivorbind despre ceea ce urmează şi cadoul nostru pe care îl aşteptăm de mult, autostrada Craiova-Piteşti şi legătura pe care o să o facem cu cealaltă parte de autostradă pe fonduri europene, Craiova-Calafat – apariţia podului de la Calafat şi apariţia şi dezvoltarea Aeroportului din Craiova, iată câteva obiective speciale care cu siguranţă că ridică foarte mult Craiova, judeţul Dolj şi regiunea Oltenia şi, din acest punct de vedere, sunt trecute la punctele tari ale regiunii. Sunt multe lucruri bune care se petrec în judeţ, a dispărut primarul care nu ştia să facă proiecte europene, a apărut primarul care face prea multe proiecte europene şi rămâne cu braţul plin de hârtii şi le ţine în sertar şi aici va trebui să găsim formula prin care toate aceste proiecte pe care le-a făcut să poată să fie finanţate“, a explicat Prioteasa.
Geoană: „România nu va putea să intre în zona euro“
Senatorul PSD, Mircea Geoană, a avut un discurs bazat pe cifre şi statistici. Acesta a precizat că „avem cinci ani de la criză, şapte de la intrarea în UE, zece ani de la intrarea în nato şi 25 de ani de la căderea comunismului. Şi dacă vedem că în România şi în Europa lucrurile merg prost, trebuie să ne gândim dăcă nu cumva modelul iniţial trebuie corectat. […] România se află astăzi la 49% din media europeană. Vreau să vă spun că, dacă cineva îşi propune să ducă România în zona euro, din punct de vedere al competenţei reale România nu va putea să intre în zona euro, nu-şi va permite să intre în zona euro şi nu va fi primită în zona euro până când la nivel de produs intern brut per capita România nu va ajunge undeva spre 80-90% din media europeană. Aceasta este adevărata provocare. România şi Europa postcomunistă suntem în continuare prizonieri în tranziţie“, a precizat Geoană.
