Şeful Clinicii de Dermatologie a Spitalului Judeţean de Urgenţă Craiova, conf. univ. dr. Virgil Pătraşcu (foto), a vorbit pentru Gazeta de Sud despre cât de bine sau de rău este să ne expunem la soare în această perioadă, despre pericolele care ne pândesc atunci când mergem la plajă sau la ştrand şi despre cum putem să ne ferim de bolile de piele. Preşedinte al Asociaţiei Dermatologilor din Oltenia, dr. Virgil Pătraşcu a atras atenţia şi asupra numărului tot mai mare de noi cazuri de cancer de piele care apar în Dolj.
Gazeta de Sud: În această perioadă, oamenii se expun zilnic la soare. Care ar fi efectele acestei expuneri?
Virgil Pătraşcu: Soarele are şi efecte benefice – ne bronzăm, ne încălzeşte, ne dă o bună dispoziţie, la copii previne rahitismul. Ba, mai mult, în dermatologie este folosit pentru tratarea unor boli cum ar fi psoriazisul, care evoluează foarte bine la soare. Pornind de la aceste efecte benefice, s-a creat un cult al soarelui. Efectele adverse sunt însă multiple. Trebuie să ne gândim la acţiunea imediată a soarelui, care poate să ducă, prin expunere de durată, la arsuri solare, acea insolaţie care e însoţită de tegument roşu, dureri, usturimi, dar şi de o stare proastă, cu dureri de cap, febră, dureri musculare. Aceasta este practic arsura solară, cu efecte generale. În afară de acestea mai sunt şi efectele în timp, care sunt mult mai importante. În primul rând, îmbătrânirea cutanată. Dacă privim tegumentul persoanelor care se expun timp îndelungat la soare, atunci o să observăm o piele îmbătrânită. Pielea aceasta îmbătrânită prematur – fotoîmbătrânire sau heliodermie – cuprinde ridurile apărute mult prea devreme, tulburările de pigmentare, o piele mai îngroşată, mai uscată. Ba mai mult, la nivelul buzelor apar nişte depozite şi nişte fisuri transversale, care pot să deschidă drumul spre un cancer cutanat.
GdS: Este corpul uman capabil să se protejeze singur de radiaţiile solare?
V.P.: Nu suntem egali în faţa soarelui. Unii avem o piele mult mai sensibilă decât alţii. Asta depinde de capacitatea naturală de protecţie. Pielea, percepând pericolul radiaţiilor solare, îşi ia nişte măsuri de protecţie. Una dintre acestea este pregătirea pigmentului pielii – melanina – şi bronzarea pielii. Bronzarea este practic un răspuns de apărare al pielii la radiaţiile solare. De asemenea, tegumentul expus la soare se mai îngroaşă – un alt mijloc natural de protecţie. Persoanele cu ten deschis, cu ochii deschişi la culoare, cu o culoare deschisă a părului sunt vulnerabile în faţa soarelui. Trebuie să ştim că fiecare are pielea în felul său şi nu suntem egali în faţa acestor factori care ne agresează. Sunt şase tipuri de piele, de la albinos – lipsit de pigment – şi până la persoane de culoare neagră.
GdS: Atunci când ne expunem la soare ar trebui să ţinem cont de anumite afecţiuni de care suferim?
V.P.: În faţa soarelui contribuie şi problemele interne pe care le ai: o mică patologie hepatică, consumul de alcool, de anumite medicamente. Medicul ar trebui să te atenţioneze, în momentul în care iei un medicament, dacă ai voie să te expui la soare, să nu te expui unui risc mai mare, pentru că efectul radiaţiilor solare este rapid. Sau mai sunt persoane cu tulburări de metabolism, cum este, de exemplu, lupusul – o boală declanşată şi agravată de lumină şi care nu permite expunerea la soare.
GdS: Ne putem da seama cu ochiul liber dacă avem cancer de piele?
V.P.: Există precancere şi cancere de piele. Precancerele sunt acele leziuni, formaţiuni pe piele, care pot să evolueze spre cancer cutanat. Orice cancer îşi are precancerul său. Ai posibilitatea să vezi direct pe piele aceste leziuni care sunt precancere şi poţi să le tratezi, iar bolnavul nu va mai face cancer de piele. Ceea ce este ideal, pentru că pielea îţi oferă privirii leziunile respective. Niciunde nu poţi să găseşti în corp foarte uşor asemenea leziuni. Or, aici te poţi uita. De exemplu acele buze uscate, cu fisuri, cu blocuri cornoase între ele, care sângerează şi care nu se mai vindecă, sau cheratozele actinice – nişte plăcuţe aspre la palpare, ca o răzătoare, leziuni de cinci-şase milimetri sau de un centimetru, pot să evolueze în timp spre cancer.
„Cine a făcut un cancer de piele, va mai face altul“
GdS: Poate fi vindecat cancerul de piele?
V.P.: Pielea este un singur organ, pe care există 20% din totalitatea cancerelor. În Australia, spre exemplu, 50% din totalitatea cancerelor sunt pe piele. În lume sunt peste 12 milioane de cancere noi, indiferent de localizare, dar 20% dintre acestea sunt pe tegument. Or, acestea pot fi prevenite din timp, pentru că sunt vizibile, sunt abordabile cu diverse metode de terapie şi chiar poţi să le vindeci. Unele cancere sunt mai blânde, evoluează mai lent, în doi-trei ani – nişte tumori reliefate -, şi atâta timp cât poţi să le tratezi chirurgical ai garanţia că le vindeci 100%. Acestea sunt singurele cancere care nu au posibilitatea de a merge în organism. În schimb, cancerul spinocelular are potenţial de metastază. Şi atunci este păcat… Dacă nu diagnostichezi cancerul la timp, vii cu metastaze, când leziunea este deja la vedere. Şi, din păcate, aşa se întâmplă, pentru că oamenii nu se adresează la timp medicului.
GdS: Sunt multe cazuri în Craiova de cancer de piele?
V.P: În judeţul Dolj, cancerele de piele sunt frecvente. În fiecare an tratăm pe puţin 200 de cazuri noi de cancere de piele. Doar ce am intervenit acum (joi, 25 iulie – n.r.) pentru trei cancere de piele, dintre care două cancere de buză. Lumea a uitat de mijloacele de protecţie tradiţionale. Până la 18 ani, noi deja am înmagazinat 50% din capitalul solar periculos. Totuşi, cancerul de piele nu apare doar pentru că stai o vară la soare. Nu, apare de-a lungul timpului, mai ales după vârsta de 50-60 de ani. Rar se întâmplă să apară la persoanele foarte tinere.
GdS: Care este cea mai gravă formă de cancer de piele?
V.P.: Melanomul, care este o tumoare foarte agresivă. În acest caz nici nu se poate vorbi de vindecare, se discută în termeni de supravieţuire. Este o tumoare de culoare închisă, neagră, care poate avea un diametru de unu sau doi centimetri şi care se poate dezvolta pe nevii nevocelulari, acele aluniţe, cum se spune în popor. De aceea, trebuie să avem grijă de aluniţele respective. Unele pot să fie congenitale, mai periculoase, altele pot fi dobândite din cauza arsurilor solare, care pot să apară până pe la vârsta de 30 de ani. Cu cât stai mai mult la soare în perioada copilăriei şi continui să te expui în perioada adolescenţei, cu atât vor apărea mai multe aluniţe. Sunt aluniţe pe care le încadrăm noi la sindromul nevilor atipici, cu leziuni, mărimi şi culori diferite, cu un contur regulat, cu un aspect reliefat, altul plan – adică dincolo de aspectul normal întâlnit. Aceste aluniţe trebuie expuse cât mai puţin la soare şi ideal ar fi să te autoexaminezi. În momentul în care un nev creşte în dimensiuni sau îşi schimbă culoarea, ori când în jurul nevului apare un chenar pigmentat, acel nev trebuie scos preventiv. Mulţi cred că nu trebuie umblat la aceste aluniţe, dar nu e aşa, pentru că medicul, atunci când scoate o aluniţă, o scoate cu piele sănătoasă de jur-împrejur şi de sub, deci nu implică nici un risc. Singurul risc este că rămâi cu un semn. Însă aceste melanoame apar pe aluniţele respective. Cele mai multe aluniţe nu sunt pe nevi, ci pe pielea care nu a avut nevii respectivi, ceea ce îţi dă de gândit. Melanomul este mai frecvent pe trunchi şi pe membrele acoperite.
GdS: Cancerul de piele poate să reapară, odată tratat?
V.P.: Cine a făcut un cancer de piele trebuie să fie atent supravegheat, pentru că va mai face altul. O piele nu poate să fie suferindă doar în locul unde a avut cancer. Pacienţilor mei le dau exemplu tabla de pe casă. Odată ce a început să ruginească, pică întâi pe o parte, dar luna viitoare sigur va pica şi pe altă parte. Pielea nu uită niciodată ce i se întâmplă.
„Pielea este faţada monumentală a corpului uman“
GdS: Cum ne protejăm de radiaţiile solare?
V.P.: Trebuie ştiute în primul rând tipul şi toleranţa pielii. Apoi pielea trebuie corect îngrijită, hidratată, iar cel care se expune la soare nu trebuie să consume alcool, să fumeze sau să piardă nopţile, pentru că un organism epuizat nu ştie să se apare. Spectrul solar are o anumită energie, în funcţie de locul în care te afli. La munte, la peste o mie de metri altitudine, spectrul solar este mai întins decât la câmpie, adică eşti mult mai expus. Este foarte importantă altitudinea, latitudinea, locul în care te afli. La mare, spre exemplu, nisipul şi apa reflectă lumina solară. Bine ar fi să nu te expui la soare între 11.00 şi 17.00, asta e clar, pentru că există o cantitate mare de radiaţii. Trebuie să ştii să foloseşti şi cremele fotoprotectoare, dar asta nu trebuie să te încurajeze să stai la soare între orele interzise. Crema total fotoprotectoare nu a fost descoperită, pentru că ea nu trebuie să fie toxică sau să te irite. Este necesar să ţi se asigure o fotoprotecţie 100%, dar, pentru ca acest lucru să fie posibil, trebuie să fie aplicată din două în două ore.
GdS: Cum ne alegem crema protectoare?
V.P.: Crema fotopretectoare trebuie aleasă în funcţie de tipul de piele. Dacă te bronzezi uşor şi nu te arzi, înseamnă că te încadrezi în tipul 3 sau 4. Tipul 2 nu se bronzează, ci se roşeşte şi ar trebui să aleagă o cremă cu un factor de protecţie mare, de +50. Pentru tipurile 3 şi 4, factorul de protecţie poate fi mai mic, 20-30. Dar este necesară o fotoprotecţie şi faţă de ultravioletele B, şi faţă de ultravioletele A, într-un oarecare echilibru.
GdS: Ce boli putem să luăm de la ştranduri?
V.P.: Dacă mergem la ştranduri autorizate, în mod normal nu ar trebui să luăm nici o boală. În primul rând, e vorba de ciuperci la nivelul picioarelor. La 30% din populaţie ele se întâlnesc între degetele picioarelor sau pe talpă ori unghii. Alţii fac ciupercă în zona inghinală – stau cu slipul ud şi unde e umezeală ciuperca se înmulţeşte. Poţi să iei şi alte infecţii bacteriene, de exemplu stafilococice, streptococice, din apa care poate avea încărcătură bacteriană. Cei care înghit apă pot să facă enterocolită sau, dacă apa are clor în cantităţi mari, poate duce la eczeme la nivelul pielii sau la conjunctivită.
GdS: Cât de periculoase sunt solarele pentru piele?
V.P.: Foarte periculoase, iar aceste saloane de bronzat trebuie să avertizeze oamenii despre efectele negative asupra sănătăţii. Şi în Occident a fost moda cu solarul şi au realizat după 20 de ani că duce la cancer de piele şi la îmbătrânire prematură. Iarna, pielea se reface după expunerea la soare din timpul verii, or, dacă şi iarna ne expunem la ultraviolete, şansa să facem un cancer de piele este foarte mare.
GdS: Ce recomandări aveţi pentru cititorii noştri?
V.P.: Ei trebuie să ştie ce tip de piele au, să fie informaţi referitor la efectele nefavorabile ale soarelui, să se protejeze faţă de radiaţii. Cea mai bună protecţie este vestimentaţia – o pălărie mare, ochelari de soare, haine corespunzătoare. Mai trebuie să ţină cont şi de orele în care se expun la soare. Pielea este faţada monumentală a corpului uman. Ai o piele frumoasă, devii atractiv…
Lavinia Aranghel, Roxana Nica (anul II, Secţia Jurnalism, Facultatea de Ştiinţe Sociale)
