În fiecare an, pe 28 iulie se celebrează Ziua Mondială de Luptă împotriva Hepatitei (WHepD), eveniment la nivel global care focalizează asupra factorilor de risc, prevenției și controlului hepatitelor virale. Campania din 2013 subliniază faptul că hepatita rămâne, în mare măsură, subestimată ca amenințare la adresa sănătății publice. Derulată sub sloganul „Hepatita prezintă potențial letal: să o cunoaștem, să ne protejăm, să o combatem”, WHepD 2013 are ca temă „Hepatitele virale: de la cunoaştere la acţiune”, având ca scop trecerea de la conștientizare la angajament și acțiune fermă împotriva epidemiei ascunse a hepatitelor virale (HV).
Pe plan naţional, obiectivele WHepD ţintesc creşterea conştientizării populaţiei privind igiena stilului de viaţă ca factor major de protecţie împotriva hepatitelor virale, cu atenţie specială pentru educarea tineretului în privinţa practicilor sexuale mai sigure; menţinerea vigilenţei în privinţa acoperirii vaccinale anti-HepB 3, în special în mediul rural şi în comunităţile defavorizate; păstrarea şi sporirea vigilenţei la recoltarea de sânge pentru transfuzii şi manipularea produselor din sânge în mediul spitalicesc.
Pe glob, aproximativ 500 de milioane de persoane sunt infectate cronic cu virusul hepatitei B sau cu virusul hepatitei C, în timp ce aproape un milion de oameni mor anual (2,7% din totalul deceselor) din cauze legate de hepatita virală, cel mai frecvent prin boli de ficat, inclusiv cancer la ficat. În Europa, prevalenţa HVA (hepatita virală tip A) a scăzut cu o treime între 2006-2010; între 2007-2010 prevalenţa HVB a fost staţionară, în timp ce prevalenţa HVC a crescut în 2008-2009, scăzând apoi uşor în 2010.
Situaţia din România
Conform datelor furnizate de Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Dolj, în România se înregistra în 2010 o prevalenţă HVA care ne plasa pe locul trei cel mai defavorabil în UE; incidenţa arată o scădere moderată în perioada 2007-2009, o staţionare în 2009-2010 şi o nouă scădere semnificativă în 2010-2011, cu 14%. În 2010, prevalenţa HVB era sub media UE, iar incidenţa arată o tendinţa monoton descrescătoare în 2007-2012. În 2010, prevalenţa HVC era considerabil sub media UE, iar incidenţa arată o scădere în 2007-2008, apoi o staţionare în 2009-2011, urmată de o tendinţă de creştere în 2012.
În judeţul Dolj, în anul 2012 au fost înregistrate valori ale incidenţei (cazuri noi) sub media pe ţară, atât pentru hepatita A – 232 cazuri, cât şi pentru hepatita B -15 cazuri şi hepatita C – un caz. „De asemenea, la vaccinarea anti-HVB, care după cum se ştie se desfăşoară în trei etape (în prima zi după naştere, la o lună şi la 6 luni), acoperirea vaccinală înregistrată este peste media naţională, înregistrând valori de 98,82% în mediul urban şi 98,76% în mediul rural”, mai anunţă DSP Dolj. Potrivit aceleiaşi instituţii, tendinţele pozitive din România ultimilor ani trebuie consolidate prin respectarea riguroasă a Calendarului Naţional de Imunizari, lărgirea vaccinării în grupurile defavorizate, menţinerea vigilenţei personalului medical, dar şi a pacienţilor în privinţa folosirii în exclusivitate a kit-urilor de injectare de unică folosinţă, supravegherea strictă a calităţii sângelui şi a produselor din sânge provenind din donaţii, educaţia tineretului în privinţa practicilor sexuale mai sigure, monitorizarea constantă a calităţii microbiologice a alimentelor şi a apei potabile.
Cifrele din ţară
Hepatita virala tip A
În anul 2011 au fost raportate 17 focare (care au însumat 302 cazuri) majoritatea în comunităţi de rromi, în legătură cu deficienţele igienico-sanitare şi condiţiile de viaţă precare; s-au efectuat 940 de vaccinări la contacţi. Există o sezonalitate de toamnă, atribuită începerii anului şcolar. Analiza ponderii pe medii de rezidenţă evidenţiază o concentrare mai mare a acestora în mediul rural, fapt ce poate fi asociat cu un standard igienico-sanitar scazut. La nivel teritorial, cea mai mare incidenţă s-a înregistrat în judeţul Satu Mare (60,2%000), urmat de Sălaj (46,5%000) şi Dâmboviţa (34,2%000). Incidenţa HVA pe grupe de vârstă defavorizează grupa 5-14 ani, urmată de 0-4 ani.
Hepatita virală tip B
În 2011 au fost raportate 431 cazuri HVB. Incidenţa de 2%000 înregistrată în 2011 se înscrie pe tendinţa descendentă care se manifestă începând din anul 2002. Valorile cele mai mari s-au înregistrat în judeţele Dolj (3,44%000), Botoşani (3,37%000), Călăraşi (3,22%000), Constanţa (3,04%000) şi în Bucureşti (3,02%000). Într-un singur judeţ (Harghita) incidenţa raportată a fost zero. Incidenţa bolii în mediul urban (2,32%000) este mai mare faţă de aceea din mediul rural (1,65%000). Referitor la incidenţa specifică pe grupe de vârstă, valoarea maximă s-a înregistrat la grupa de vârsta 25-34 ani, urmată de 20-24 ani şi 35-44 ani.
Hepatita virală tip C
În cursul anului 2011 au fost raportate 71 de cazuri de HVC (în special cazuri acute); se menţionează însă că incidenţa reală nu este cunoscută, din cauza subraportării. Incidenţa anuală din ultimii trei ani se găseşte în preajma cifrei de 0,34%000. Valorile cele mai mari s-au înregistrat în judeţele Bihor (2,53%000), Ilfov (1,79%000), Călăraşi (1,29%000), Hunedoara (1,09%000) şi Suceava (0,99%000). Într-un număr de 16 judeţe (38% din total) incidenţa raportată a fost zero. Referitor la incidenţa specifică pe grupe de vârstă, valoarea maximă s-a înregistrat la grupa 45-54 ani, urmată de 55-64 ani şi 65-74 ani. La grupele de vârstă 0-4 ani, 5-9 ani şi 10-14 ani nu a fost înregistrat nici un caz de hepatită C.
În Dolj ar exista în jur de 27.000 de persoane cu hepatită C nediagnosticate
Din datele deţinute de conf. univ. dr. Iulian Diaconescu, şeful Secţiei de boli infecţioase din cadrul Spitalului Clinic de Boli Infecţioase „Victor Babeş“ din Craiova, în Dolj ar exista în jur de 27.000 de persoane cu hepatită C nediagnosticate, care se adaugă celor câteva sute de doljeni aflaţi în evidenţele medicilor ca bolnavi de hepatită C şi care sunt în tratament sau au terminat tratamentul.
„Hepatita virală este provocată de mai multe virusuri, A, B, C, Delta, însă unele dintre forme, cum este B şi C, cronicizează şi nu se mai vindecă sau se vindecă foarte greu. Cronicizarea hepatitei C poate duce la ciroză şi cancer hepatic şi asta e marea nenorocire, şi pentru bolnavi, şi pentru societate. În România, hepatita C a început să fie cercetată după anii ‘90, şi de aceea pune probleme la terapie. Ea face parte din categoria bolilor prin transmisii invazive, cum este şi cazul HIV. Din ultimele studii a reieşit în România o incidenţă a bolii de trei până la cinci la sută din numărul locuitorilor, în funcţie de regiune. În Dolj, din statisticile noastre, incidenţa ar fi de 4,5 la sută, mă refer aici la bolnavii care nu ştiu că sunt purtători ai virusului“, a precizat conf. univ. dr. Iulian Diaconescu.
„Din rândul celor bolnavi, cel mai bine este să se depisteze acum, când sunt încă simptomatici, pentru că pot fi vindecaţi prin tratament. Şansa de vindecare este între 40 şi 80 la sută, în funcţie de tratament, de profilul genetic al persoanei şi de genotipul virusului. Din păcate, în România se întâlneşte virusul de tip unu, cel mai agresiv“, a adăugat şeful Secţiei de boli infecţioase din cadrul Spitalului „Victor Babeş“ Craiova.
Cum să ne ferim de infecţie
Dr. Iulian Diaconescu a oferit şi câteva sfaturi privind felul în care poate fi evitată contactarea acestei boli: „E bine ca oamenii să evite manevrele invazive necontrolate medical, şi mă refer aici la cei care îşi pun cercei, piercinguri, se tatuează sau consumă droguri injectabile. Şi sexul neprotejat este o formă de răspândire a bolii, în cazul în care unul dintre parteneri este posesor al virusului. Sunt manevre pe care oamenii trebuie să le implementeze în modul lor de a gândi şi a se proteja. Trebuie ştiut că hepatita C nu se transmite aerian, digestiv, ci doar prin contact direct: contactul sângelui de la bolnav la masa receptivă“.
Pentru liniştea şi sănătatea lor, oamenii mai sunt sfătuiţi să evite folosirea în anturaj, la comun, a periuţelor de dinţi, forfecuţelor sau aparatului de bărbierit. „Bine ar fi ca şi atunci când se duc la un salon de cosmetică să îşi aducă trusa personală pentru manichiură şi pedichiură. Ştiu că instrumentele se sterilizează, dar o persoană poate fi sigură că nu se îmbolnăveşte numai dacă utilizează forfecuţa personală“, a mai spus dr. Iulian Diaconescu.
Testul de depistare a bolii este gratuit
Depistarea hepatitei C se face gratuit în România, iar testul este la fel ca şi cel de glicemie: pacientul este înţepat în deget, iar rezultatul se află pe loc. „Cei care s-au întâlnit în trecut cu factorii de risc menţionaţi, au suferit intervenţii chirurgicale, stomatologice, acuză o stare de oboseală sau dureri în partea dreaptă se pot testa pentru hepatita virală C la Spitalul de Boli Infecţioase din Craiova. Testarea este gratuită şi rapidă, prin recoltarea de sânge din deget, iar rezultatul se dă pe loc“, a ţinut să menţioneze conf. dr. Iulian Diaconescu.
