Alexandru Negrici cântăreşte peste 100 de kilograme la cinci ani, Mariana Ardeleanca – 28 de kilograme la 17 ani. Sunt două dintre sutele de „cazuri“ ce ar trebui atent monitorizate încă de la venirea pe lume. Nu au vreo vină pentru această situaţie. Unul dintre ei a avut neşansa de a se naşte cu o problemă medicală ignorată ani în şir de părinţi şi autorităţi, iar celălalt este un copil nedorit, luat în plasament de o familie cu suflet, în prezent având nevoie de tratamente şi investigaţii. 765 de copii doljeni sunt în plasament la rude, familie substitutivă sau asistenţi maternali profesionişti.
Doar două săptămâni au trecut de când cazul lui Alexandru Negrici, copilul de cinci ani şi nouă luni care cântăreşte 120 de kilograme, a fost mediatizat. Şi atunci, autorităţile locale au aruncat vina de la unii la alţii, iscându-se adevărate dispute între Serviciul de Asistenţă Socială, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Dolj şi medicul de familie din localitate, cei responsabili şi plătiţi pentru monitorizarea băiatului. Copilul suferind de obezitate morbidă a ajuns în stare critică la medici specialişti din Capitală, iar de câteva zile a revenit la domiciliu, în comuna Drăgoteşti. De data aceasta, un nou scandal este în atenţia noastră şi, implicit, a celor care ar fi trebuit să gestioneze cazul.
Dosarul Mariana Ardeleanca
Mariana Ardeleanca stă împreună cu familia care a luat-o în plasament, atunci când avea doar cinci luni, într-o zonă a comunei Bârca locuită numai de romi. În spatele acestei adolescente este o poveste emoţionantă de viaţă, sute de pagini de declaraţii şi „minute“ anexate într-un dosar aflat la DGASPC Dolj. Fetiţa s-a născut într-o familie de români, după cum poveşte cea care o îngrijeşte de 17 ani, însă mama biologică ar fi făcut-o cu amantul şi din acest motiv a vrut să scape de ea din primul minut de viaţă. De bine, de rău, această copilă a avut un acoperiş deasupra capului, are identitate, are un medic de familie, s-a încercat şcolarizarea ei, a primit îngrijire, nu a fost abuzată. Acestea sunt doar câteva dintre criteriile avute în vedere de asistenţii sociali ai Direcţiei Copilului atunci când urmăresc un caz.
„Mama biologică a părăsit acest copil la numai cinci luni. Familia Păun a luat-o în grija sa, fără vreo formă de protecţie din partea noastră şi fără a anunţa autorităţile. Au fost oameni care au oferit adăpost şi îngrijire unui bebeluş lăsat pe drumuri. Fata s-a născut pe 26 iulie 1996 şi a stat fără nici un fel de măsură de protecţie până în 1997, când am fost înştiinţaţi de această situaţie şi am intervenit. Până în 2004, a stat la familia Păun cu încredinţare, după care, odată cu schimbarea legii, a fost trecută în plasament la o familie substitutivă (reprezintă persoana, alta decât cele ce aparţin familiei extinse, care, în condiţiile legii, asigură creşterea şi îngrijirea copilului – n.r.). De-a lungul anilor, a fost monitorizată de asistenţii sociali şi psihologii noştri. De fiecare dată aceştia notau că familia încearcă oferirea unui climat cât mai bun pentru acest copil, că, în ciuda condiţiilor modeste în care trăiau, fata era bine îngrijită, iar acest loc era mediul ei familial. Obligaţia noastră este ca la fiecare vizită la domiciliul persoanelor aflate în monitorizare să luăm cu noi şi asistenţii sociali din cadrul primăriilor, cei care trebuie să monitorizeze îndeaproape cazul şi să ne sesizeze orice problemă. Cu mama biologică, aşa cum reiese şi din dosar, s-a luat legătura de nenumărate ori, însă, de fiecare dată, aceasta a dat declaraţie că nu vrea să aibă de-a face cu copila şi că este de acord ca fata să rămână la familia Păun. Având în vedere că există mama biologică, obligaţia noastră este să păstrăm legătura cu aceasta. Familia Păun nu şi-a exprimat însă dorinţa să o adopte pe copilă sau unul din membrii familiei să devină asistent maternal pentru acest copil. Ei au crescut-o, au îngrijit-o, au fost alături de ea de-a lungul anilor“, a povestit Maria Manolache, directoarea DGASPC Dolj.
Doar trei clase a urmat adolescenta. A fost declarată repetentă trei ani la rând, după cum spun reprezentanţii DGASPC Dolj, apoi, potrivit legii aflate în vigoare la acea vreme, nu a mai putut fi şcolarizată. Nici ea nu a dorit acest lucru, şcoala aflată prea departe de casă şi lipsa de interes atât a ei, cât şi a familiei care a crescut-o au dus-o la abandon şcolar…
Stă cu copila prin spitale de săptămâni
Antonela Păun se află în spital, alături de copila pe care a crescut-o. Obosită, abia ţinându-şi ochii deschişi, femeia nu s-a desprins nici o clipă de lângă patul fetei. „Sunt deja săptămâni de când stau prin spitale. De la problemele pe care le-a avut la picior a pornit nenorocirea asta. Întâi am stat pe la Spitalul din Segarcea, apoi m-au trimis la spital la Craiova. Vreau să se facă bine, să o văd şi pe ea pe picioare. De ieri (miercuri – n.r.) medicii îi pun perfuzii mereu, îi dau medicamente. Are dureri, nu îşi poate mişca piciorul pe care l-a avut în ghips… Mi se rupe sufletul când o văd aşa, am crescut-o de la câteva kilograme“, a povestit femeia.
Medicul specialist de la Spitalul din Segarcea menţionase problemele medicale
Este greu de explicat cum s-a ajuns la această situţie ca, pe lângă problemele cu piciorul, adolescenta să cântărească aproximativ 28 de kilograme şi cine sunt vinovaţii. Cert este însă un lucru: la fiecare trei luni a fost eliberat certificat de medicul de familie, potrivit căruia Mariana Ardeleanca este clinic sănătoasă. Asta cu toate că, în urmă cu câteva săptămâni, medicul specialist de la Spitalul din Segarcea a trecut, pe lângă diagnosticul copilei, şi faptul că fata suferă de rahitism şi poliartrită reumatoidă, boli care trebuie atent urmărite, mai ales la o persoană de numai 17 ani.
Peste 300 de apeluri
de urgenţă în şase luni
Astfel de situaţii se pot întâmpla în orice moment, iar găsirea vinovaţilor nu mai are câteodată nici un sens. Ca să ne facem doar o idee despre problemele din judeţul Dolj, în primele două trimestre ale acestui an a fost nevoie de intervenţie de urgenţă în peste 300 de cazuri, numărul apelurilor de urgenţă a fost însă mult mai mare. În primele trei luni ale lui 2013, au fost zece cazuri de abuz fizic, nouă cazuri de abuz emoţional, 14 de abuz sexual, 101 neglijări. Pe trimestrul al doilea au fost 177 cazuri – trei cazuri de abuz fizic, 16 de abuz emoţional, 17 de abuz sexual, 141 de cazuri de neglijare.
„Problema economică este prima care conduce la multe din aceste cazuri. Tocmai de aceea intervenim în cazuri de urgenţă, când avem copii bătuţi, lăsaţi în casă singuri, abuzaţi sexual. De multe ori, când un asistent social ajunge pe teren, lasă o hârtiuţă cu numărul de telefon la care copiii pot suna să reclame orice problemă. În ce priveşte plasamentele, avem 365 de copii aflaţi în plasament familial la rude până la gradul IV, 82 – la familii substitutive şi 318 copii în plasament la asistenţi maternali profesionişti“, a precizat Maria Dumbravă, şef Complex Intervenţie, Sprijin, Consiliere şi Recuperare a Copilului, din cadrul DGASPC Dolj.
26 de cazuri de malnutriţie gravă în Dolj
Din datele centralizate de Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Dolj, în evidenţele medicilor de familie ar exista, în judeţ, 26 de cazuri de malnutriţie protein-calorică gravă, trei la copii cu vârsta mai mică de un an, şapte la copii între 1-14 ani, 11 la persoane cu vârsta cuprinsă între 15 şi 64 de ani şi cinci la persoane peste 65 de ani. Acest tip de malnutriţie protein-calorică este o formă gravă de distrofie cu afectarea globală a tuturor sistemelor şi organelor şi se realizează printr-o carenţă alimentară sau calorică globală. Ea reprezintă o gravă tulburare cronică a stării de nutriţie, caracterizată printr-un deficit ponderal mai mare de 40%.
