Locatarii de pe strada Emil Racoviţă din Craiova – sau de pe jumătate din această stradă – trăiesc de o viaţă în bălţi, gropi şi nămoale. Lucrările de canalizare au început exact pe mijloc, pe strada Târgului, iar singura cale de acces a oamenilor din jumătatea proastă a străzii este una de coşmar.
Singura bucurie a oamenilor de pe strada Emil Racoviţă e că stau în zona Centrului Multifuncţional din cartierul Romaneşti, „bomba cu ceas“, aşa cum îl numesc locatarii zâmbind. Asta îi face să spere că li se va asfalta strada şi că vor avea condiţii mai bune, că doar n-or veni investitorii într-o zonă care arată ca după război.
„Au rămas lucrările de pe timpul lui Ceauşescu. În 1965, s-a tras apa, iar gazele – în 1999. De atunci nu s-a făcut nimic. Noi stăm aici din ‘52, de atunci plătim taxe şi impozite către stat. N-am beneficiat nimic, iar strada apare ca asfaltată“, povestesc Dan Constantin şi Constantin Tudoraşa, care au ajuns la vârste înaintate fără să vadă mari schimbări pe strada lor. „Am venit în nămol şi plec în nămol la 80 de ani“, spune unul, iar celălalt îl susţine.
„Ar trebui să plătim taxă de barcă!“
Situaţia acestei străzi este destul de ciudată. Ea este pe jumătate asfaltată şi arată decent, însă pe cealaltă jumătate lipsesc cu desăvârşire canalizarea şi asfaltul. Lucrurile devin din ce în ce mai grave către singura cale de acces spre această porţiune de stradă, care arată ca un lac atunci când plouă sau când se topeşte zăpada. „Un vecin şi-a spart baia de ulei, s-a dus aici la service să o repare“, povesteşte un locatar. „Plătim taxă de drum, păi ce, ăsta-i drum? Ar trebui să plătim taxă de barcă!“, îl completează altul, mai în glumă, mai în serios.
Atunci când vine ploaia, oamenii îşi pun la porţi ce apucă: nisip, pământ, ca să nu le intre apa în casă. Fac pe „gondolierii“, aşa cum ei înşişi recunosc. „Toată noaptea orăcăiau broaştele în curte“, spune Constantin Tudoraşa, care stă chiar la cotitura Târgului cu Racoviţă. O problemă este şi cu transportul. Locatarii n-au încotro şi mai merg pe acolo cu maşinile personale, dar taximetriştii evită să intre în acel loc. „Taximetriştii care nu cunosc zona vin. Cei care cunosc nu vin“, spune Aurel Chisăr, care locuieşte şi el pe aceeaşi stradă.
„Vine apa roşie la robinet!“
Mirela Badea, o cititoare GdS, a făcut o cerere către Compania de Apă Oltenia pentru a afla ce se va întâmpla cu această stradă uitată de lume. Aceasta a înaintat o cerere pe 18 aprilie, iar răspunsul i-a fost dat pe 3 iulie şi conţinea următoarele: „Compania de Apă Oltenia SA nu deţine reţea publică de canalizare în zona respectivă; precizăm că în capătul străzii Emil Racoviţă, odată cu realizarea canalizării din cadrul Centrului Multifuncţional, s-au executat două guri de scurgere pentru preluarea apelor pluviale“, se arată în răspunsul CAO.
Nu se ştie despre care capăt este vorba, dar acea jumătate de stradă lasă de dorit, după cum se poate observa şi în pozele făcute la faţa locului. Iar unul dintre cele mai rele lucruri este faptul că acestor oameni le „umblă“ pe sub picioare o conductă veche de fier care îi privează şi de o importantă necesitate: „Vine apa roşie la robinet!“, spune Aurel Chisăr. Ei îşi doresc doar ca „bomba cu ceas“ să îi salveze, totuşi, deşi nimeni, dar nimeni din zonă nu pare să ştie ce rost a avut acea construcţie. Speranţa, însă, există.
