Nici un elev de la Liceul Tehnologic „Beethoven“ din Craiova nu a reuşit să promoveze bacalaureatul. Dincolo de această statistică, se ascunde o dramă a copilului care nu aude şi nu vorbeşte, care are un limbaj aparte şi care este pus să susţină un examen având acelaşi nivel de dificultate ca într-o şcoală normală, susţin specialiştii. Tocmai din acest motiv, reprezentanţii unităţilor de învăţământ special din Craiova vor ca elevii pe care-i şcolarizează să aibă şansa să dea examenele diferenţiat, într-un centru special pentru copiii cu dizabilităţi.
Probele scrise ale examenului de bacalaureat îi descalifică din start pe copiii cu nevoi speciale, susţin reprezentanţii unităţilor de învăţământ de profil din Craiova. Tocmai din acest motiv, aceştia promit că vor face toate demersurile necesare la Ministerul Educaţiei pentru ca în anul şcolar 2013-2014 să fie înfiinţat un centru în care aceşti copii să aibă şansa de a obţine o diplomă. Nu candidează pe aceleaşi locuri la şcoli sau facultăţi ca şi copiii perfect sănătoşi, nici nu se luptă pentru acelaşi loc de muncă. „Un copil cu tetrapareză nu va lucra niciodată. A muncit poate de trei ori mai mult pentru a reuşi să urmeze o şcoală, să termine opt sau douăsprezece clase. Aşa cum, pe parcursul unui an şcolar, cu aceşti copii se lucrează diferenţiat, ar fi firesc ca şi examenele să fie diferenţiate. Nu este drept ca un copil cu dizabilităţi dintr-o şcoală specială să dea aceleaşi examene ca unul dintr-o şcoală normală. Trei dintre copiii crescuţi şi şcolarizaţi în centrul nostru şi integraţi în învăţământul de masă, având diferite dizabilităţi, pică bacalaureatul pentru a treia oară…“, a spus Eugenia Pascu, directoarea Şcolii Speciale „Sf. Mina“, membru în Comisia de învăţământ din cadrul Ministerului Educaţiei.
Drama copiilor de la „Beethoven“
Şi reprezentanţii Liceului Tehnologic „Beethoven“ din Craiova susţin această idee. De doi ani, nici un elev din cadrul acestei unităţi de învăţământ nu a reuşit să promoveze examenul de bacalaureat. În acest an, din cei 14 candidaţi înscrişi la bacalaureat, nici unul nu a promovat. „Din cei înscrişi, unul nu s-a prezentat la examen. Şase dintre candidaţi au fost absolvenţi din seriile anterioare. Îmi amintesc foarte clar că una dintre persoanele care a reuşit să promoveze bacalaureatul în urmă cu ceva ani a fost o doamnă trecută de 40 de ani, ceea ce dovedeşte clar că achiziţiile în domeniul limbajului mimico-gestual se fac mult mai greu, este nevoie de timp pentru înmagazinarea informaţiilor. Nimeni nu a încercat însă să treacă dincolo de nişte simple statistici, nu a încercat să vadă care sunt cauzele care duc la rezultatele proaste de la examene. Copiii cu deficienţe auditive folosesc în comunicare limbajul mimico-gestual (LMG) limitat. Potrivit specialiştilor, vocabularul unei limbi dezvoltate cuprinde sute de mii de unităţi lexicale, iar cel mai dezvoltat limbaj gestual nu depăşeşte 7.000 de unităţi gestuale, limbajul semnelor e mult mai sărac decât limbajul verbal. Copiii aceştia cunosc 1.000 de cuvinte, pe care le învaţă literă cu literă. Până acum câţiva ani, se acordau note la probele orale ale examenului de bacalaureat, iar cu ajutorul interpreţilor aceştia îşi puteau expune ideile pentru fiecare subiect în parte, care automat erau interpretate. Aveau şansa astfel să obţină note mari, chiar de 9 şi 10, care îi ajutau să obţină note de promovabilitate la bac. Interpretul înţelege ideile expuse de hipoacuzic şi le transformă în limbă română… Ca dascăli la aceşti copii, la clasă predăm idei principale ale operei, numele autorului, anul când acesta a scris, operele. Este trist să vezi că statisticile îi descalifică pe aceşti copii, îi transformă în analfabeţi. Pentru a înţelege mai bine, este ca şi cum un necunoscător al unei limbi străine ar fi examinat la scris în acea limbă… Mulţi dintre foştii noştri elevi au urmat o facultate, avem informaticieni, ingineri, tehnicieni dentari, preoţi, asistenţi sociali. Avem chiar şi un asistent medical de laborator la o clinică din Paris. Chiar şi primul preot surd din România este absolvent al şcolii noastre, acum lucrează într-o parohie în Vâlcea. Toţi aceşti tineri care au reuşit au avut o şansă, iar odată cu trecerea timpului au putut înmagazina şi dovedi“, a povestit Ana Maria Oancea, directoarea Liceului Tehnologic Special „Beethoven“.
Centrul „Beethoven“ (Liceul Tehnologic, Liceul Teoretic şi Şcoala Postliceală) a şcolarizat în acest an 216 elevi, dintre care 96 hipoacuzici şi 120 cu deficienţe mintale, fiind singura şcoală din Oltenia pentru copiii hipoacuzici.
