Grădina Zoologică din Craiova trece, zilele acestea, printr-o perioadă de foc. Pe 7 iulie expiră autorizaţia de mediu parţială pentru păsări şi animale erbivore – nu pe 15, cum se credea iniţial. Având în vedere câte s-au întâmplat în ultimele săptămâni cu animalele de aici, Gazeta de Sud a luat legătura cu reprezentanţii grădinilor din Târgu Mureş şi Galaţi, dar şi cu cei ai unui parc privat de lângă Cluj, pentru a realiza o scurtă comparaţie. Concluziile: dacă există dorinţă se pot face multe.
În timp ce la Grădina Zoologică din Craiova, animalele mor şi nu au spaţii conforme în care să se reproducă în captivitate, pentru vietăţile din alte grădini zoologice, viaţa este mai uşoară. Cu 38 de îngrijitori şi un medic veterinar care lucrează acolo, Grădina Zoologică din Târgu Mureş este cea mai mare din ţară. Pornind timid, de la o suprafaţă de 600-700 de metri pătraţi la începutul anilor 1960, în 1965 ea s-a mărit semnificativ, până la 20 de hectare. Acum, în urma unor serii de reamenajări pornite în 2007, grădina din Târgu Mureş a ajuns la 40 de hectare.
Târgu Mureş: Singurul parc zoo din România cu elefant
„Avem 110 specii, plus sau minus trei, şi 480 de animale. Reamenajarea din 2007, care a durat cinci ani, s-a făcut printr-un proiect naţional, cu 75% din bani veniţi de la mediu şi 25% de la bugetul local. Am făcut trei pavilioane, unul pentru girafă şi elefanţi, unul pentru păsările de baltă şi unul pentru feline. Am mai făcut un padoc de cinci hectare pentru urşi şi lupi, dar şi unul de zece hectare pentru erbivore“, a povestit, pentru Gazeta de Sud, directorul Grădinii Zoologice din Târgu Mureş, Andras Kopacz.
Subordonată Primăriei Târgu Mureş, grădina zoologică are norocul de a se afla în Pădurea Mare, aflată şi ea în administrarea municipalităţii târgmureşene, o pădure de stejar şi carpen, care le oferă animalelor condiţii optime pentru traiul în captivitate, dar şi posibilitatea de a se extinde. „Proiectul a costat, în total, 4,5 milioane de euro. Noi când construim, ne uităm cât cere legea. Oricum, construim mai mult decât cere“, a mărturisit Kopacz. Cu toate eforturile de a le crea animalelor un loc cât mai potrivit traiului în captivitate, directorul recunoaşte că se loveşte şi el de acţiunile ONG-urilor care doresc închiderea acestor locuri. „Grădinile zoologice au existat, există şi vor exista. Suntem aici pentru a le oferi animalelor cele mai bune condiţii. Grădina va exista mult timp, degeaba unele ONG-uri încearcă să o închidă“, a declarat Kopacz.
Zoo Târgu Mureş se mândreşte cu vedeta grădinii, Tania, o femelă elefant indian, singura din România, care a fost adusă după terminarea lucrărilor de renovare, printr-un proiect al Asociaţiei Grădinilor Zoologice din Europa. Un caz destul de mediatizat, Tania a fost în atenţia Comisiei Europene, alertată de ONG-urile mai sus menţionate, care susţineau că aceasta este în pericol de a muri de tristeţe. „Animalul este bine, a fost adus din Italia şi are acum 39 de ani. De regulă, elefanţii trăiesc între 60 şi 65 de ani“, a explicat Kopacz.
Galaţi: Leii vor avea spaţiu cât 2/3 din grădina de la Craiova
Grădina Zoologică Gârboavele din Galaţi există din anul 1960 şi a fost preluată în 1990 de Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii Galaţi, subordonat Consiliul Judeţean. Din 2012, după un proiect care există încă din anul 2004, grădina se află într-un proces de restaurare care este preconizat să se încheie în 2014. De la şapte hectare ea va ajunge la 14 hectare. „Până acum, leii sau tigrii aveau un spaţiu de 60 de metri pătraţi. Acum, ei vor avea la dispoziţie un hectar. Dacă va mai fi nevoie, vom putea mări“, a povestit Florin Matei, purtătorul de cuvânt al complexului muzeal.
Printre cele 22 de specii şi 133 de exemplare se numără şi o femelă de tigru siberian, născută în 2005, care a supravieţuit în captivitate. Cazul este un real exemplu pentru cei care au avut şi au în grijă grădina zoologică din Craiova. După terminarea renovărilor, numărul de exemplare va fi mărit, căci vor mai sosi, la grădina zoo din Galaţi trei-patru familii de maimuţe. Pentru a fi pregătiţi de urgenţe, cei din Galaţi au şi un dispensar pentru medicul veterinar, unde se realizează operaţii dificile. „Anul trecut am avut o tigroaică, i s-a extirpat o tumoră de şase kilograme. Acum este bine“, explică Florin Matei.
De acest spaţiu se îngrijesc şapte persoane, cu tot cu şeful de secţie, iar după reamenajare, parcul va avea şi un administrator. „Anul acesta, se vor încheia lucrările ce ţin de proiect, cele eligibile. Cele care ţin de amenajare, locul de joacă şi celelalte, mai durează. La anul sigur îi vom da drumul“, a menţionat Florin Matei, sigur de faptul că grădina va fi un punct de interes extraordinar prin schimbările care vor fi realizate. Printre altele, leii şi tigrii vor avea cascade în ţarcuri, iar maimuţele vor avea pasarele pe care se pot plimba dintr-o clădire auxiliară în alta. Proiectul, realizat din bani europeni, se ridică la aproximativ 3,5 milioane de euro.
Cluj: Parc de mângâiat animale
O investiţie care vine, de data aceasta, din mediul privat, a fost începută în anul 2011 în apropierea Clujului, în comuna Ciurila. Wilhelm Dietrich, un om pasionat de natură, s-a gândit să-şi construiască acolo o pensiune, dar rezultatele au fost altele. „Eu am trăit în străinătate, am văzut multe şi am zis să fac ceva, o pensiune. Am uitat de pensiune şi am făcut acest parc“, a povestit, pentru GdS, domnul Dietrich.
Viziunea sa asupra acestui loc, care a necesitat o investiţie de 300.000 de euro – cu care a cumpărat, printre altele, terenul de la proprietari -, s-a concretizat într-un parc de… îngrijit, hrănit şi mângâiat animale, după cum este numit acesta pe site-ul oficial. „Se vede că ia formă şi că lumea e foarte interesată. Este foarte multă lume, mai ales la sfârşitul săptămânii. Clujul nu prea are ce oferi pentru copii“, a spus Dietrich.
De acest parc, numit şi „Moara de vânt“, se îngrijesc trei oameni, cu tot cu Wilhelm Dietrich, care recunoaşte că îngrijitul animalelor nu costă atât de mult, ci munca: amenajarea, noile construcţii şi aşa mai departe. Parcul de îngrijit, hrănit şi mângâiat animale numără 60 de specii şi 250-300 de exemplare. „Avem probleme cu animalele cu două picioare, ne mai atacă vulpea… Mai ales că este la marginea unei păduri de mesteceni“, a încheiat patronul. În acest parc care se apropie de 13 hectare, copiii pot lua legătura directă cu animalele. Căprioarele, poneii, iezii, iepurii pot fi hrăniţi şi mângâiaţi de vizitatori, existând şi băncuţe în ţarcurile animalelor.
În toate aceste parcuri, accesul se face pe baza biletului de intrare, care nu sare de cinci lei de persoană. Cu aceşti bani, se mai înlesnesc cheltuielile şi se responsabilizează, pe de altă parte, vizitatorii.
Craiova: Suprafaţă totală – 1,4 hectare, suprafaţă folosită – un hectar
La Craiova, după un proiect care există din anul 2004, Grădina Zoologică aşteaptă de multă vreme să renască. De la înfiinţarea ei şi a Parcului „Romanescu“, de la începutul secolului XX, grădina număra, după primul trimestru al acestui an, 48 de specii şi 249 de exemplare, chiar dacă pentru carnivore şi omnivore nu există spaţii conforme. După cum se arată în organigrama RAADPFL Craiova pe anul 2013, 16 angajaţi se ocupă de aceste animale cărora vizitatorii le plâng, deseori, de milă.
Licitaţia este în desfăşurare, la ora actuală, pentru realizarea proiectului de reamenajare, în valoare de aproximativ trei milioane de lei. Grădina este una dintre cele mai mici din ţară, cu o suprafaţă de 1,4 hectare din care doar un hectar este folosit pentru desfăşurarea activităţii. După cum mărturisea primăriţa în urmă cu câteva zile, probabil se va renunţa la câteva specii existente în cadrul grădinii zoologice pentru a le face spaţii suficient de mari animalelor care au adevărată nevoie.
Caietul de sarcini, cifre contradictorii
Conform proiectului, tigrului, ursului, lupului, mistreţului şi porcului pitic vietnamez le vor fi realizate bazine cu apă pentru scăldat. Pentru toate animalele, se va încerca o reproducere cât mai fidelă a habitatului natural. Vor fi reabilitate utilităţile, iar animalele vor beneficia de încălzire realizată cu panouri radiante cu infraroşii. Conform studiului de fezabilitate, sediul administrativ va conţine şi un laborator pentru şcoală.
Totuşi, deşi licitaţia pentru acest proiect este anunţată pe internet, cifrele din acte se bat cap în cap. De pildă, în memoriul de prezentare realizat de firma proiectantă, Sanero Composites SRL din Piteşti, dar şi în studiul de fezabilitate, leul va beneficia de 950 de metri pătraţi, tigrul de 900, ursul de 820, lupul de 520 şi jaguarul de 530, iar în acelaşi timp, în caietul de sarcini din mai 2013, leul va avea 650 de metri pătraţi, tigrul 660, ursul 620, iar jaguarul 430 de metri pătraţi. Se pare că şi vulpile roşii şi argintii sunt văduvite de spaţiu în caietul de sarcini. Ele au 160 de metri pătraţi pe lângă cei 300 din memoriul de prezentare. Iar greşelile continuă şi la porcul pitic vietnamez, la muflon, lamă, emu, la cerbul carpatin, lopătar şi alte animale. Caietul de sarcini nu a fost, deci, actualizat, iar numărul de specii şi exemplare confirmă acest lucru. În caietul de sarcini, sunt trecute 52 de specii şi 178 de exemplare, în condiţiile în care grădina numără 48 de specii şi 249 de exemplare. 250, dacă este să luăm în considerare şi puiul de leu descoperit săptămâna trecută la Craiova.
