Primăria Craiova a decis să anuleze licitaţia pentru contractarea unui împrumut bancar din care să construiască un cartier de locuinţe pentru tineri pe terenul fostei autobaze RAT din 1 Mai, unde funcţionează acum târgul. Motivul invocat de primărie sunt condiţiile inacceptabile solicitate de singura bancă interesată să împrumute municipalitatea. Oricum, construirea cartierului s-ar putea lovi şi de probleme juridice legate de teren, care este revendicat de o persoană fizică.
Proiectul de construire a cartierului de locuinţe pe terenul fostei autobaze RAT din 1 Mai, de la intersecţia străzilor Dimitrie Gerota, Râului şi Constantin Severeanu, a început cu o amânare. De durată sau nu, doar primăria poate şti acest lucru. Şi asta, pentru că singura bancă dispusă să împrumute municipalitatea a fost CEC Bank, dar condiţiile impuse de ea nu au fost pe placul primăriei. Potrivit declaraţiilor Olguţei Vasilescu făcute la sfârşitul săptămânii trecute, dobânda cerută de CEC a fost prea mare.
„Am făcut o cerere de împrumut pentru construirea unui cartier. Nu s-a prezentat la licitaţie decât CEC, dar a venit cu o dobândă nepermis de mare şi atunci am anulat această licitaţie“, a declarat Olguţa, care a precizat că licitaţia va fi reluată în perioada următoare. Primăriţa nu a spus ce dobândă a cerut CEC Bank, dar, din documentele aferente licitaţiei, ne putem da seama că ea a depăşit 6% pe an.
Ce împrumut vrea să facă primăria
Potrivit anunţului de participare, publicat pe 2 aprilie, primăria a solicitat contractarea unor „Servicii financiare de acordare credit de finanţare unor investiţii publice de interes local din municipiul Craiova în sumă totală de 32.283.000 de lei“. Contractul de împrumut pe care l-a scos la licitaţie are, însă, o valoarea estimată de 10.444.019 lei, calculat pe baza taxelor, comisioanelor şi dobânzilor aferente creditului ce face obiectul contractului de achiziţie publică. Primăria intenţiona ca din această sumă să cheltuiască în acest an circa opt milioane de lei, 16 milioane de lei în 2014 şi opt milioane de lei în 2015. Rambursarea împrumutului urma să se facă în opt ani, cu o perioadă de graţie de doi ani. Condiţiile impuse de primărie par să fi fost complet neatractive pentru bănci, deoarece doar CEC Bank s-a prezentat la licitaţie. Numai că şi ea a venit cu un cost al creditului care a nemulţumit primăria. Astfel că, pe 31 mai, licitaţia a fost anulată.
Din corespondenţa purtată de primărie cu potenţialii ofertanţi (bănuim că este vorba despre CEC, deoarece nu se specifică acest lucru – n.r.), reiese că acestora li s-a părut prea mică dobânda la care dorea municipalitatea să se împrumute. Într-o adresă din aprilie 2013, primăria răspunde la următoarea solicitare adresată de operatorii economici interesaţi: „Vă rugăm să detaliaţi parametrii financiari pe baza cărora s-a estimat costul contractului: marja dobânzii, taxe şi comisioane etc. Facem această solicitare, având în vedere că valoarea totală estimată a contractului nu se încadrează în condiţiile actuale ale pieţei financiare“. Iar primăria le-a răspuns: „Din analiza condiţiilor de creditare practicate de instituţiile bancare pentru împrumuturi similare s-a estimat o dobândă care împreună cu comisioanele şi taxele aferente să se situeze între 5,8% – 6,2%, de referinţă fiind rata medie a dobânzii de pe piaţa monetară interbancară stabilită de Banca Naţională a României. Cotaţia ROBOR 3M (la trei luni – n.r.) este de 5,7% pe an şi a fost luată ca referinţă cotaţia din data de 25.02.2013. De asemenea, s-au luat în calcul o marjă a băncii de 0,15% pe an, comisionul de gestionare de 0,03% pe an calculat la sold, iar dobânda estimată este de 5,89% pe an“. De aici nu rezultă decât faptul că instituţia bancară care a solicitat explicaţii, cel mai probabil CEC Bank, a venit cu un cost al acordării creditului peste planurile făcute de primărie. Ce şanse sunt ca primăria să obţină un împrumut de la o altă bancă? Sunt două variante: prima – băncile nu au ştiut de cererea primăriei şi vor veni buluc atunci când aceasta se va hotărî să organizeze o nouă licitaţie. E greu de crezut totuşi că băncile, confruntate cu o criză a clienţilor solvabili, nu au ştiut de licitaţie. A doua – primăria va trebui să reducă pretenţiile şi să accepte condiţiile oferite de bănci. Ar fi şi a treia variantă, cea în care primăria găseşte sponsori generoşi şi nu mai cheltuie nici un ban, dar să fim, totuşi, serioşi.
Terenul de sub viitorul cartier, cerut în instanţă
Problemele legate de construirea cartierului de locuinţe pentru tineri nu se rezumă la bani. Amplasamentul, lângă strada Râului, este nefericit ales. O dată pentru că tinerii vor locui lângă „paradisul cu turnuleţe“, şi încă o dată pentru că strada Râului va intra în reabilitare cu fonduri europene.
Altă problemă este legată de terenul propriu-zis. Zvonurile conform cărora terenul ar fi în litigiu sunt parţial adevărate.
Într-un răspuns trimis la o solicitare a GdS, primăria recunoaşte că terenul în cauză a fost revendicat de o persoană şi face obiectul unui proces aflat pe rol. La începutul răspunsului, primăria spune că pe acel teren nu a fost reconstituit nici un drept de proprietate în favoarea vreunei persoane. Din informaţiile ulterioare rezultă, însă, că acest lucru s-ar putea întâmpla oricând în viitor, totul depinzând de decizia judecătorilor.
„Pentru terenul cuprins între strada Râului, strada Dr. Dimitrie Gerota şi strada Dr. Constantin Severeanu nu s-a reconstituit dreptul de proprietate în favoarea vreunui petent conform Legilor Fondului Funciar, întrucât pentru acest amplasament nu s-a făcut dovada dreptului de proprietate.
Suprafaţa totală pe care se va construi cartierul este de 42.580 mp, conform documentaţiei tehnice cu nr. cadastral 10.538. Prin Sentinţa Civilă nr. 6761/2011, pronunţată în dosarul 11015/215/2010, Judecătoria Craiova a admis excepţia autorităţii de lucru judecat invocată de pârâta Comisia Locală de Aplicare a Legilor Fondului Funciar şi a respins cererea de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 13,50 ha, formulată de reclamantul Pităroiu Gheorghe, cerere care a plecat de la o expertiză tehnică extrajudiciară, în care se identifică aceleaşi amplasamente asupra cărora instanţa s-a pronunţat prin Decizia Civilă nr. 152/2010. Prin aceasta se reţine că reclamantul nu mai este îndreptăţit la reconstituirea vreunei suprafeţe de teren, iar faptul că prin raportul de expertiză a fost indicată o suprafaţă de teren ca fiind liberă nu îl îndreptăţeşte pe reclamant a-i fi atribuită, întrucât expertul doar a identificat terenul. Împotriva acestei sentinţe reclamantul Pităroiu Gheorghe a formulat recurs, iar prin Decizia nr. 2085/2012 Tribunalul Dolj a admis recursul reclamantului Pităroiu Gheorghe, a casat Sentinţa Civilă 6761/2011 a Judecătoriei Craiova şi a trimis cauza spre rejudecare la instanţa de fond, dosarul fiind înregistrat la Judecătoria Craiova sub nr. 11015/215/2010*, iar în prezent acesta este suspendat în baza art. 242 din Codul de Procedură Civilă, începând cu data de 6.03.2013“, se arată în răspunsul primăriei. Cu alte cuvinte, primăria recunoaşte că procesul este pe rol, dar suspendat, potrivit unui articol care spune că un proces se suspendă: 1. când amândouă părţile o cer; 2. dacă nici una din părţi nu se înfăţişează la strigarea pricinii. Surpriză, însă. Pe site-ul Judecătoriei Craiova, procesul continuă, iar instanţa a amânat cauza pentru a se comunica o precizare către pârâta Comisia Judeţeană Dolj şi pentru a se emite adresă către Comisia Locală de Aplicare a Legilor Fondului Funciar Consiliul Local Craiova şi Comisia Locală Şimnicu de Sus. Următorul termen al procesului a fost stabilit pentru data de 12 iunie.
