Insomnia afectează una din trei persoane din lume, însă de curând experţii au început să se concentreze pe o formă nou nouţă de tulburare de somn, pe care au botezat-o „semi-somnie”, se arată într-un articol publicat pe dailymail.co.uk
Din ce în ce mai multe persoane se plâng de tulburări de somn care au unele elemente comune cu de mult cunoscuta insomnie, dar care totuşi prezintă şi caracteristici distincte. Semi-somnia, numită de specialişti, mai în glumă, mai în serios, sora mai mică şi mai enervantă a insomniei, nu prezintă întocmai aceleaşi simptome ale lipsei cronice de somn – care au fost asociate cu slăbirea sistemului imunitar, depresia, hipertensiunea arterială şi diverse boli cardiace – însă este cel puţin la fel de periculoasă.
În loc să facă „nopţi albe”, în care nu reuşesc să pună geană pe geană nici măcar cinci minute, persoanele care suferă de semi-somnie trec prin crize repetate de întrerupere a somnului normal, cel mai probabil cauzate de activitatea supraîncărcată sau stresantă din timpul zilei. Cei care suferă de această tulburare de somn fie se trezesc din jumătate în jumătate de oră după ce au adormit, fie nu reuşesc să doarmă o oră întreagă pentru că activitatea cerebrală este în toi. Cu alte cuvinte, creierul este atât de surescitat încât nu reuşeşte să se odihnească, prin urmare nu lasă nici organismul să beneficieze de repausul de care are nevoie.
Un alt simptom al semi-somniei este aşa-numitul somn bruiat. Nu este un termen ştiinţific foarte clar definit, însă pacienţii care suferă de această tulburare povestesc deseori că reuşesc totuşi să adoarmă, doar că nu reuşesc să se odihnească. „Este vorba de un somn agitat, neodihnitor, care se produce din cauza faptului că activitatea cerebrală continuă cu aceeaşi intensitate chiar şi după momentul adormirii, deşi această activitate ar trebui să se domolească”, a explicat medicul Nerina Ramlakhan, specialist în tulburări de somn la un spital din Londra.
O nouă tulburare de somn
Potrivit experţilor, semi-somnia este o tulburare a omului modern, care este nevoit să fie „în priză” 24 de ore pe zi, pentru a face faţă cerinţelor vieţii din ce în ce mai agitate. După analiza situaţiei a aproximativ 30.000 de persoane care suferă de această tulburare, specialiştii au ajuns la concluzia că principala cauză a semi-somniei este tehnologia. Potrivit lui Jean Gomes, preşedintele unui proiect care îşi propune să ajute oamenii să contracareze efectele oboselii, nu stresul este principalul vinovat pentru această tulburare de somn. „Oamenii muncii au fost dintotdeauna puşi în situaţii stresante, dar acest stres nu le-a afectat somnul. În urmă cu cinci-zece ani, serviciul şi timpul liber erau clar diferenţiate, fiind separate atât din punct de vedere temporal, cât şi spaţial. În momentul în care plecai de la birou, activitatea se încheia. Indiferent cât de grave erau problemele de la serviciu, odată ajuns acasă orice om reuşea să se deconecteze şi putea să se odihnească pentru a începe o nouă zi”, a explicat Gomes.
Semi-somnia care afectează din ce în ce mai mulţi oameni este cauzată şi de stilul de relaxare pe care omul modern îl adoptă, a ţinut să precizeze specialistul. Faptul că ajungem acasă şi stăm tot la computer, facem cumpărături on line, postăm non-stop pe reţele de socializare şi verificăm mereu ce se întâmplă pe aceste reţele virtuale înseamnă că activitatea noastră cerebrală nu are nici o secundă de pauză. Din acest motiv, în momentul în care ne punem în pat şi încercăm să adormim, nu mai reuşim să ne deconectăm.
Somn, dulce somn
Un somn odihnitor are nevoie de câteva elemente, dintre care cel mai important îl reprezintă nevoia ca intensitatea luminii să scadă, pentru ca organismul să poată secreta melatonina, hormonul care induce somnul. Melatonina determină scăderea uşoară a temperaturii corporale, iar acest moment reprezintă declicul pentru relaxarea minţii şi trupului, stare care permite sistemului nervos să se deconecteze. Folosirea fără întrerupere a tehnologiei nu face decât să împiedice şi să afecteze, pe rând, aceste etape necesare odihnei. Există studii care arată că ecranele luminoase ale dispozitivelor pe care le utilizăm zi de zi reduc nivelul de melatonină cu până la un sfert, astfel că melatonina îşi produce mai lent efectele iar somnul vine mai greu.
Aşa cum probabil ştim cu toţii, somnul este momentul în care creierul procesează informaţia pe care am acumulat-o de-a lungul zilei, însă materialul uriaş pe care îl consumăm zilnic online poate să fie prea mult pentru creierul nostru. „Partea din creier care se ocupă cu procesarea informaţiilor este relativ mică şi nu poate face faţă mereu cantităţii uriaşe de informaţii pe care o primeşte”, a explicat medicul Nerina Ramlakhan. Din acest motiv, în timpul somnului creierul este nevoit să proceseze aceste informaţii şi nu mai are timp suficient pentru a induce somnul odihnitor de care organismul are nevoie, astfel că ne trezim poate mai obosiţi decât am adormit.
