Jacob se hotărăşte să iubească
de Cătălin Dorian Florescu
Romanul „Jacob se hotărăşte să iubească“ (Jacob beschliesst zu lieben), al scriitorului elveţian de origine română Cătălin Dorian Florescu, apărut anul acesta la editura germană C.H. Beck, a fost desemnată Cartea Anului 2011 în Elveţia. În valoare de 40.000 de franci, Swiss Bookprize 2011 este decernat de Uniunea Editorilor şi a Librarilor din Ţara Cantoanelor şi este cel mai important premiu care se acordă literaturii din Elveţia.
Decernarea premiului a avut loc în cadrul Festivalului literar de la Basel. Celelalte patru cărţi nominalizate, alături de romanul lui Cătălin Dorian Florescu, la acest premiu sunt: „Grünschnabel“ de Monica Cantieni (Ed. Schöffling), „Alias“ de Felix Philipp Ingold (Ed. Matthes & Seitz), „Gerron“ de Charles Lewinsky (Ed. Nagel & Kimche) şi „Seerücken“ de Peter Stamm (Ed. Fischer).
Cătălin Dorian Florescu a mai obţinut prestigiosul Premiu literar „Josef von Eichendorff“ pentru întreaga operă literară, dar şi un premiu al oraşului Zürich.
„Jacob se hotărăşte să iubească“ este al cincilea roman al lui Cătălin Dorian Florescu, după „Vremea minunilor“, „Drumul scurt spre casă“, „Maseurul orb“, „Zaira“, toate traduse în limba română la Editura Polirom.
„Jacob se hotărăşte să iubească“ va apărea anul viitor la Editura Polirom, în traducerea Marianei Bărbulescu. De asemenea, Polirom pregăteşte o nouă ediţie a romanului „Zaira“. Ambele romane vor fi disponibile şi sub formă de e-book.
Ca şi în celelalte cărţi ale sale, o bună parte a acţiunii din „Jacob se hotărăşte să iubească“ are loc în România, mai exact, în satul Tomnatic, din judeţul Timiş. Este o poveste despre dragoste şi prietenie, fugă şi trădare, care debutează la sfârşitul secolului al XVIII-lea, când o parte dintre locuitorii provinciei Lorena pornesc în căutarea unei vieţi mai bune şi ajung, după un drum primejdios, în Banat.
Născut la 27 august 1967, în Timişoara, Cătălin Dorian Florescu a plecat prima dată peste graniţă în 1976, în Italia, şi America, dar s-a întors în România. În vara anului 1982 a fugit cu părinţii în Vest. De atunci locuieşte în Zürich. Este cetăţean elveţian şi a făcut studii de psihologie şi psihopatologie la Universitatea din Zürich. Între 1995 şi 2001, el a lucrat ca psihoterapeut într-un centru de reabilitare pentru dependenţii de droguri. Din decembrie 2001 este scriitor liber-profesionist, iar între 2007 şi 2008 a practicat consilierea pentru persoanele dependente de droguri.
Romanul „Wunderzeit“ („Vremea minunilor“), publicat la Editura Pendo din Zürich, în 2001, a fost distins cu premiile Pro Helvetia şi Hermann Lenz pe 2001, a primit titlurile de Cartea de limba germană a anului din partea Fundaţiei Elveţiene Schiller, Cartea anului în oraşul Zürich, premiul Chamisso al Academiei din Bayern pe anul 2002 şi premiul Anna Seghers pe 2003.
Într-un interviu acordat Mediafax în martie 2010, scriitorul Cătălin Dorian Florescu spunea că România rămâne pentru el, ca artist, un „acasă“ puternic. „Romanele mele apar în tot spaţiul german, editura mea e germană, iar noi, autorii elveţieni de limba germană, ne raportăm des la spaţiul cultural german, care este mult mai vast. Lucrurile sunt clare şi neclare în acelaşi timp. De curând a fost un cuplu în vizită la mine, care nu mă cunoştea încă foarte bine. La sfârşitul vacanţei mi-au spus că m-au observat mult şi că nu reuşeau să-şi dea seama dacă sunt mai mult elveţian sau român. Cred că la nivel uman cele două lumi s-au amalgamat foarte bine în mine. Am venit totuşi la 15 ani aici şi am trăit mai mult aici decât în ţară. Totuşi, aceşti 15 ani ai copilăriei sunt de importanţă majoră pentru propria identitate şi au creat o substanţă foarte românească în mine. Poate de aceea – cum spuneam mai sus – recunosc poveştile româneşti ca fiind pline de sens şi frumuseţe, mai degrabă decât cele elveţiene“, a spus Cătălin Dorian Florescu.
„Ca autor, însă, sunt clar german. Limba de creaţie este germană şi mă raportez în primul rând la spaţiul cultural german. Însă, stilul meu de a scrie nu este românesc, dar nici prea german, este un fel de germană cu spirit latin. Şi sunt conştient de faptul că, în România, literatura mea – pe lângă calitatea pe care sper să o aibă şi pentru români – este de interes şi pentru faptul că mai întâi am avut succes altundeva“, a spus Cătălin Dorian Florescu.
