Cu 142 de miliarde de euro fonduri acordate în fiecare an, Uniunea Europeană a decis să înăsprească lupta împotriva fraudării fondurilor structurale și de coeziune, relatează TV5. Dacă România anchetează cele mai multe cazuri de fraude, ea este urmată de Germania, în fața Italiei. Acest clasament ascunde însă realități diferite, scriu ziariștii francezi.
Italia rămâne țara care a deturnat cei mai mulți bani în 2011, în special prin intermediul unei importante afaceri cu fonduri structurale, care, ea singură, reprezintă peste 380 de milioane de euro. Și totuși, ea nu ocupă decât poziția a treia în acest clasament, dacă se ia în calcul numărul de cazuri anchetate – 112, conform Raportului Olaf, publicat pe 11 iulie 2012. A doua poziție este ocupată, surprinzător, de Germania, cu 168 de cazuri investigate, în timp ce pe primul loc se clasează România, cu 225 de cazuri.
Publicat câteva zile mai târziu, pe 19 iulie, raportul Comisiei Europene privind semnalările de fraude și nereguli confirmă că Germania anchetează un mare număr de cazuri. O constantă care se explică parțial prin situația sa demografică și geografică: Germania este cea mai populată țară a UE și se află în centrul Europei, fiind expusă astfel tranzitului de produse de contrabandă provenind din Europa orientală.
România, un caz care îngrijorează Olaf
Țară membră nouă a Uniunii Europene, România este subiectul unui dispozitiv de control particular, care explică parțial numărul mare de cazuri de fraudă semnalizate.
De asemenea, sursa citată precizează că România a beneficiat de un program special de subvenții pentru achiziția de materiale industriale și agricole, categorii afectate de deturnarea de fonduri. „Ceea ce este îngrijorător în cazul României este rata slabă a condamnărilor în urma procedurilor judiciare începute“, a precizat Lothar Kuhl, reprezentant al Biroului European antifraudă. Cauzele sunt anchetate, însă suspecții sunt rareori condamnați.
Important nu este atât numărul de cazuri transmise, cât eficacitatea cu care acestea sunt gestionate de autoritățile naționale. Statele care prezintă rate mari de cazuri fără condamnări în justiție trădează, de fapt, ineficiența sistemelor lor judiciare de a-i pedepsi pe vinovați.
În România, în 73,4% dintre acțiunile inițiate s-a renunțat la acuzații, în timp ce doar în 23,4% din cazuri s-au pronunțat condamnări. Comparativ, în Germania, la 32,5% din acțiuni s-a renunțat la acuzații, în timp ce pentru 57% din cazuri s-au pronunțat condamnări.
Hotnews
