Reprezentanţii Comisiei Europene au explicat pentru HotNews.ro de ce a fost suspendată temporar plata a 800 de milioane de euro în cadrul Programului Operaţional Regional. Ton van Lierop, reprezentant al Comisiei, a declarat că auditul a vizat nu numai licitaţiile organizate de instituţiile judeţene, dar şi activitatea Autorităţii de Management a POR. „În general, proiectele sunt supervizate de autoritatea de management. Când apar probleme la procedurile de achiziţie, analizăm activitatea autorităţii de management“, a declarat Ton van Lierop. În România, Autoritatea de Management a Programului Operaţional Regional este o instituţie în subordinea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului.
Ton van Lierop, comunicator în cadrul Comisiei Europene, a explicat cum a decis Comisia să suspende plăţile pentru România şi ce aspecte s-au luat în calcul.
HotNews.ro: Pentru câte contracte şi care este suma totală pentru care a decis Comisia să întrerupă plăţile?
Ton van Lierop: În primul rând, pot să vă confirm că, într-adevăr, Comisia a blocat temporar plăţile. Repet, este vorba de o blocare temporară, ceea ce înseamnă că, în acest moment, banii nu sunt pierduţi. Noi am cerut autorităţilor române să ne furnizeze în următoarele două luni mai multe informaţii. În cele două luni, autorităţile din România ar trebui să ne indice precis ce vor face pentru a rezolva problemele pe care le-am semnalat şi pentru a ridica acestă blocadă. Suma totală este de 800 de milioane de euro, dar nu pot să vă spun despre câte contracte este vorba.
HN.: Ce nereguli a descoperit auditul Comisiei Europene în România?
T.V.L.: Nu discutăm de nereguli, ci mai degrabă de faptul că noi avem anumite întrebări despre management, control, gestiune a fondurilor sau ar putea fi vorba de proceduri administrative, dar nu pot să intru în detalii până ce nu sunt finalizate toate procedurile. Ce pot să vă spun este că întreruperea plăţilor este posibilă de anul trecut. Este un nou mecanism al Comisiei Europene. Acest mecanism a fost utilizat de peste 40 de ori. Nu este o procedură neobişnuită, a fost utilizată în Germania sau Anglia.
HN.: Guvernul României a făcut public faptul că auditul CE ar fi găsit nereguli la procedurile de achiziţie în patru judeţe: Buzău, Ilfov, Tulcea şi Teleorman.
T.V.L.: După cum vă spuneam, există o serie de motive pentru care a fost decisă blocarea temporară a plăţilor. Într-adevăr, are legătură cu managementul, are legătură cu alocarea banilor sau procedurile de achiziţie.
HN.: Dar auditul a identificat probleme numai la nivel local sau au fost găsite nereguli şi la nivelul autorităţii de management?
T.V.L.: În general, proiectele sunt supervizate de autoritatea de management. Când apar probleme la procedurile de achiziţie, analizăm activitatea autorităţii de management.
HH.: Adică la nivelul autorităţii de management şi la nivel de minister?
T.V.L.: Luăm în calcul un spectru mai larg, dar nu pot să intru în detalii pentru că dorim să aşteptăm rezultatele acestui proces de informare.
HN.: De ce aţi decis această perioadă de două luni şi nu direct o suspendare a plăţilor pentru şase luni?
T.V.L.: Sunt diferite motive. Credem că, în acest caz, în cele două luni ne pot fi furnizate informaţiile cerute. În aceste două luni, autorităţile trebuie să ne spună ce vor face pentru a remedia problemele şi să răspundă la întrebările noastre.
HN.: Dar ce pot face autorităţile române, pentru că vorbim de licitaţii adjudecate, de contracte poate unele finalizate?
T.V.L.: Nu putem discuta teoretic despre ce şi cum se va întâmpla pe viitor. Cert este că întotdeauna autoritatea de management are obligaţia să se asigure că toate regulile sunt respectate, inclusiv cele privind procedurile de achiziţie. Iar cofinanţările din fondurile europene sunt plătite numai dacă regulile sunt respectate.
HN.: După aceste două luni, aşteptaţi un fel de raport din partea autorităţilor din România? Ce se întâmplă după aceste două luni?
T.V.L.: Aşteptăm răspunsuri la întrebările noastre şi modalităţi de remediere a problemelor indicate. Apoi vom lua o decizie. Nu putem să ne antepronunţăm. Nu ştim ce se va întâmpla; trebuie să vedem răspunsurile date de autorităţile româneşti.
HN.: Dar ce se poate întâmpla în cel mai rău caz?
T.V.L.: În cel mai rău caz, dacă informaţiile şi soluţiile propuse nu sunt satisfăcătoare, atunci sigur că finanţările vor fi pierdute. Dar nu putem să anticipăm. Nu putem spune că aceste finanţări sunt pierdute. Trebuie să aşteptăm finalul acestui proces. Dar dacă suntem satisfăcuţi de răspunsurile primite de la autorităţile din România, atunci sigur că vom relua plăţile.
HN.: A sesizat Comisia Europeană şi autorităţile judiciare din România, şi mă refer aici la Direcţia Naţională Anticorupţie? A fost trimisă o astfel de sesizare?
T.V.L.: Am informat omologii noştri din România cu care discutăm în mod obişnuit. Nu pot să vă spun mai multe. Blocarea temporară a plăţilor este o practică obişnuită. Ne adresăm în general autorităţilor abilitate.
HN.: Deci, nu aţi sesizat DNA?
T.V.L.: Am informat omologii noştri din România cu care discutăm în mod obişnuit. Atât pot să vă spun.
Ce s-a întâmplat în alte ţări şi UE?
O analiză a publicaţiei Europeanvoice din februarie 2011 arată că, anul trecut, Comisia Europeană a decis să suspende temporar plăţile pentru 51 de programe regionale, în valoare totală de 2,16 miliarde de euro. Potrivit publicaţiei, „Spania a avut cel mai mult de suferit în urma suspendării plăţilor“. Pentru Spania, Comisia a suspendat, în februarie 2010, plăţi în valoare de 1,48 miliarde de euro pentru 21 de proiecte regionale. În mai 2010 însă, plăţile au fost reluate după ce guvernul spaniol a implementat recomandările Comisiei Europene. Plăţile au fost suspendate temporar şi în Ungaria, Portugalia, Germania, Bulgaria, Italia şi Anglia. Pentru Germania, au fost blocate temporar plăţi în valoare de 175 de milioane de euro, iar în Anglia, suma blocată temporar a fost de 184 de milioane de euro, plăţile fiind reluate după câteva luni.
Elena Udrea explică
Elena Udrea, ministrul dezvoltării regionale şi turismului, spune că această suspendare este pentru două luni şi nu pentru şase, aşa cum se aştepta.
Elena Udrea spune că procedurile de achiziţii sunt viciate de către cei care organizează licitaţii. Astfel, o problemă majoră este lipsa de transparenţă în stabilirea criteriilor la licitaţie sau existenţa unor criterii care direcţionează către o singură firmă. Altă neregulă – mărirea valorii proiectului în timpul derulării proiectului.
În ceea ce priveşte argumentul PDL potrivit căruia reorganizarea administrativă a României ar duce la atragerea de fonduri europene, Elena Udrea spune că, vorbind de Programul Operaţional Regional, România are pentru dezvoltarea regiunilor 4,3 miliarde de euro, însă regiunile noastre, nefiind recunoscute administrativ-teritorial, nu pot absorbi bani singure, nu pot aplica singure pe proiecte europene la Bruxelles. Poate aplica direct pentru fonduri europene la Bruxelles o unitatea administrativ-teritorială care are mai mult de două milioane şase sute de mii de locuitori, în timp ce un judeţ actual are doar câteva sute de mii de locuitori, subliniază ministrul dezvoltării.
În ceea ce priveşte neînţelegerile cu partenerii de coaliţie, UDMR, privind reorganizarea administrativ-teritorială, Elena Udrea precizează că încă se negociază. „Suntem coaliţie şi mergem împreună“ a spus Udrea, subliniind că important este interesul României.
• Hotnews
Comisia Europeană ar putea gestiona direct fondurile regionale în Grecia, Bulgaria şi România
Comisia Europeană analizează un plan de a gestiona direct fondurile regionale în Grecia, Bulgaria şi România, în condiţiile în care administraţiile acestor ţări nu sunt capabile să facă acest lucru, a declarat europarlamentarul liberal Jorgo Chatzimarkakis, într-un interviu pentru .
Prezentând „Planul Hercules“ al grupului ALDE, la întocmirea căruia a participat, europarlamentarul a spus că Johannes Hahn, comisarul european pentru politică regională, este de părere că un astfel de plan este necesar pentru Grecia, Bulgaria şi România.
„Chestiunea absorbţiei banilor UE este importantă pentru comisarul responsabil pentru fondurile de coeziune. Iar el este de părere că există trei ţări care nu sunt capabile să absoarbă fondurile UE în mod corespunzător“, a subliniat Chatzimarkakis.
Acest lucru se întâmplă din cauza „incapacităţii ministerelor de a veni cu propuneri, dar şi de a lucra pe programe şi de a rezolva problemele din ţară“, a explicat europarlamentarul.
„Deci, trebuie să folosim asistenţa tehnică pentru a depăşi problemele în aceste trei state“, a adăugat el.
NewsIn
