In 1989, in Corabia existau 12.800 de locuri de munca numai in industrie pentru cei 25.000 de locuitori. In prezent, mai sint doar 4.500 de locuri de munca in acest sector, la o populatie actuala de circa 22.000 de suflete.
Desi nu foarte mare, orasul Corabia era un centru economic important inainte de 1989. Desfiintarea economiei centralizate si lipsa pietelor de desfacere au facut ca industria acestui oras, odinioara infloritoare, sa dispara treptat, fapt care a dus la o crestere vertiginoasa a somajului in acest port dunarean. Sansa localnicilor de a avea din nou locuri de munca in cadrul vechilor intreprinderi pare sa vina din partea turcilor si a libienilor, investitorii straini care au dobindit fostele intreprinderi republicane de aici.
Tabacaria producea intregul necesar de piele pentru incaltamintea romanilor
Poate cea mai importanta dintre cele trei intreprinderi de interes republican existente in Corabia de odinioara era Tabacaria. Cu 15 ani in urma, aici se prelucrau in fiecare zi aproximativa 50 de tone de piele bruta de bovina. Majoritatea materiei prime (circa 80%) provenea din import (Argentina, Bangladesh, etc.), septelul romanesc neputind asigura decit mai putin de un sfert din necesar. Productia zilnica era de 10.000 de metri patrati – adica un hectar! – de piele, reprezentind intregul necesar pentru toata industria de incaltaminte din tara. Toate capitonajele din piele folosite in actualul Palat al Parlamentului provin tot de aici. Se spune chiar ca Nicolae Ceausescu avea pretentia sa nu se incalte decit cu pantofi facuti din pielea tabacita aici, in judetul lui natal.
Din tabacaria de odinioara n-a ramas insa mare lucru. Intrata in lichidare cu trei ani in urma, a fost cumparata de un turc. Acesta a incercat s-o repuna pe picioare, ba chiar sa tabaceasca aici si piei de ovine pentru industria confectiilor. Numai ca turcul… a fost expulzat din Romania, iar asta tocmai cind afacerea incepea sa mearga.
A venit in locul lui un alt turc, Huseyin Bulut, care si-a deschis intr-una dintre hale o fabrica de confectii cu circa 300 de angajati, ce produce exclusiv pentru export. „Turcul asta mi se pare om serios. Vrea sa reia si activitatea de tabacit, iar noi il vom ajuta, pentru ca asta ar insemna locuri de munca in plus la dispozitia cetatenilor orasului“, a mentionat Ion Dimienescu, primarul orasului Corabia.
A fost reluata cultivarea sfeclei de zahar
O alta intreprindere din Corabia ajunsa in pragul falimentului in ultima perioada ar fi SC ZAHAR SA. Problemele acestei unitati au tinut de aceeasi cauza care a afectat toate cele 33 de fabrici de zahar din tara: lipsa materiei prime, sfecla de zahar cultivindu-se dupa 1989 pe suprafete din ce in ce mai mici. Ori fabrica din Corabia avea nevoie zilnic de 3.000 de tone de sfecla in vederea prelucrarii. Libienii care au cumparat SC ZAHAR SA Corabia au fost nevoiti sa se adapteze noilor conditii, obtinind zahar nu din sfecla, ci din zahar brut, adus din import.
Anul acesta s-a reluat, insa, productia de sfecla de zahar pe ogoarele din jurul orasului Corabia. Au fost insamintate cu sfecla circa 2.000 de hectare – destul de putin fata de 15.000 de hectare, cit cuprindeau suprafetele cultivate cu sfecla de zahar cu 15 ani in urma, dar… e un inceput.
„Important este sa dea de lucru oamenilor, nu sa vinda fabrica la fier vechi“
Tot o firma din Turcia a achizitionat si pachetul majoritar de actiuni de la SC CORAPET, fosta Intreprindere de Fire si Fibre Sintetice din Corabia. Deocamdata, noii patroni n-au avut timp decit de igienizari si reparatii, dar au planuri mari. „Isi doresc sa fabrice granule pentru PET-uri si pentru textile, ceea ce ar fi un lucru extraordinar, pentru ca asa ceva nu se produce nicaieri in Romania. Investitia nu ar fi mare, ori ei sint dispusi sa investeasca aproximativ cinci milioane de euro in aceasta fabrica. Apoi, intr-o alta hala m-au anuntat ca vor sa faca o fabrica de blugi si una de hirtie de ambalat. Mi-au dat scris ca pina la sfirsitul anului vor avea peste 100 de noi locuri de munca si sper sa se tina de cuvint. Pentru ca, indiferent ce ar face acolo, important e ca investitorul sa intreprinda ceva, sa dea de lucru oamenilor, nu sa taie fabrica si s-o vinda la fier vechi“, a declarat primarul urbei.
In orasul de pe Dunare mai exista doua firme italiene de confectii si o fabrica de mobila, insa numarul somerilor ramine foarte mare, caci doar vreo 4.500 de oameni – inclusiv bugetarii – au un loc de munca, din cei 22.000 de locuitori ai orasului Corabia.
