87 de zile, muncitorii au stat la poarta fabricii, protestind impotriva preluarii pachetului majoritar de actiuni al institutiei de catre omul de afaceri Vladimir Cohn
„Inchipuiti-va ca multe zile de februarie, cu ger, cu zapada, citeva sute de muncitori au stat la poarta fabricii, dupa ce un investitor de mucava, pe nume Vladimir Cohn, care a venit fara un dolar in buzunar, a imprumutat bani de la BANCOREX, i-a schimbat in valuta, a cumparat 51 la suta din actiunile CELROM si a devenit stapinul acestei fabrici. Apoi, nu a mai tinut cont de salariatii pe care ii numea animale si de pe urma carora a putut, in mai putin de un an, sa cumpere Combinatul de la Suceava“. Prin amintiri au aniversat, simbata, salariatii, sindicatele si conducerea Combinatului de celuloza si hirtie CELROM Drobeta Turnu Severin sapte ani de la ceea ce a reprezentat, in anul 1996, cel mai lung conflict de munca din Romania.
Timp de 87 de zile, angajatii combinatului severinean CELROM au protestat in fata intreprinderii, impotriva preluarii pachetului majoritar de actiuni al fabricii de catre omul de afaceri Vladimir Cohn. Acesta din urma a cumparat, prin firma ROMCARTON, de la Fondul Proprietatii de Stat, 51 la suta din actiunile fabricii. Diferenta de actiuni a revenit Asociatiei salariatilor – 39 la suta, si FPS – 10 la suta. Sindicatele au semnalat in 1996 dorinta lui Cohn de a inchide combinatul, in conditiile in care la CELROM incepusera deja disponibilizari masive de personal. Nu au fost putine vocile care l-au acuzat pe Cohn ca are in spate un concern strain producator de ambalaje si care intentiona sa-si sporeasca desfacerea in Romania. La scurt timp, angajatii au considerat ca la incheierea contractelor s-au facut ilegalitati si au demarat protestele. Acestea au culminat, in 19 martie 1996, cu conflicte deschise cu 200 de politisti, care au intrat cu forta in intreprindere. Au urmat mitinguri in centrul municipiului, pichetari ale sediului guvernului, al presedintiei, FPS si al parlamentului, evenimentele de la CELROM fiind umbrite, pe 23 aprilie 1996, de moartea reprezentantului FSP Mehedinti, Manea Gheorghe, din cauze ramase inca necunoscute. Pe 8 mai, FPS a anulat contractul de vinzare-cumparare de actiuni nr. 102/31.03.1995, dintre firma ROMCARTON si intreprinderea CELROM.
Potentialii investitori se tem de procentul de actiuni detinut de angajati
„Vladimir Cohn a incalcat contractul colectiv de munca si asa a inceput singura greva legala din Romania, recunoscuta pina la Curtea Suprema de Justitie. Unii dintre noi isi mai aduc aminte si astazi de mitingul de la Teatru, unde era o efervescenta a miscarii muncitoresti, care inca ii sperie pe cei de la putere. La reusita grevei, a contribuit mult justitia din Drobeta Turnu Severin si, in special, presedintele judecatoriei, Popa Statie. Acesta a spus ca a primit sute de telefoane din partea lui Cohn, sa dea o decizie impotriva salariatilor, dar nu a facut-o“, a spus avocat Gheorghe Ilinca, aparatorul sindicatului CELROM, in procesul cu investitorul Vladimir Cohn. Potrivit ex-presedintelui CNSLR Fratia, Pavel Todoran, toti potentialii investitori interesati de CELROM s-au blocat in momentul in care au observat ca salariatii din intreprindere au un cuvint greu de spus, prin detinerea a 39 la suta din actiuni: „Asta inseamna sint si alte interese, in afara de acelea ca fabrica sa mearga bine, in primul rind pentru angajati. Victoria miscarii sindicale din anul 1996 a fost foarte importanta pentru noi“. Combinatul de celuloza si hirtie din Drobeta Turnu Severin a fost infiintat in 1969, iar capacitatile de productie au intrat pe rind in functiune, intre 1972 si 1975. „Astazi, jumatate din productie este destinata exportului, intreprinderea avind un potential de 20 de milioane de euro si o productie de peste o suta de tone, in opt ore. Avem 913 salariati si un program de investitii privind problema poluarii apei, de sapte milioane de dolari“, a spus Mihai Sirbu, directorul societatii CELROM Drobeta Turnu Severin. Pachetele de actiuni ale combinatului sint impartite intre Societatea de Investitii Financiare Banat-Crisana-61 la suta si Asociatia Salariatilor-39 la suta.
