Cadrele didactice din judeţul Dolj au la dispoziţie o săptămână pentru a aduce propuneri sau amendamente la Legea Educaţiei Naţionale.
Începând de vineri, legea a fost afişată pe site-ul Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Dolj. Potrivit ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului, Daniel Funeriu, proiectul Legii Educaţiei Naţionale asigură continuitate şi coerenţă sistemului de învăţământ, în sensul că nu va aduce în acest an şi în cei care urmează schimbări în ceea ce priveşte organizarea examenelor, inclusiv a bacalaureatului.
„La forma actuală a proiectului Legii Educaţiei Naţionale, multe dintre amendamentele dascălilor din Dolj au fost luate în considerare. Tocmai de aceea facem un apel către toţi managerii unităţilor de învăţământ să informeze profesorii că până pe 22 octombrie mai pot trimite propuneri pentru Legea Educaţiei“, a menţionat Mihaela Moţăţeanu, inspector general la ISJ Dolj.
Accentul se pune pe competenţe, şi nu pe memorare
Potrivit noii legi a educaţiei, în învăţământul preuniversitar, se va face o schimbare radicală în ceea ce priveşte conceperea curriculei, punându-se accentul pe competenţă, şi nu pe acumularea de informaţie. De asemenea, numărul maxim de ore va fi redus de la 25 la 20, în învăţământul primar, şi de la 30 la 25 – în cel gimnazial.
Complementar acestei decizii va fi promovat şi programul „Şcoală după şcoală“, prin care va fi oferit un cadru organizat pentru pregătirea temelor. Apoi, consiliile de administraţie ale unităţilor de învăţământ şi autorităţile locale, care vor face parte din conducerile şcolilor, vor putea decide în proporţie de 20% pentru învăţământul gimnazial şi de 30% pentru cel liceal disciplinele de învăţământ. Planurile-cadru ale învăţământului primar, gimnazial, liceal şi profesional includ religia ca disciplină şcolară, parte a trunchiului comun. La solicitarea scrisă a elevului major, respectiv a părinţilor sau a tutorelui legal instituit, pentru minori, elevul poate să nu frecventeze orele de religie. În acest caz, situaţia şcolară se încheie fără disciplina religie. În mod similar se procedează şi pentru elevul căruia, din motive obiective, nu i s-au asigurat condiţiile pentru frecventarea orelor la această disciplină. La solicitarea scrisă a părinţilor, a tutorilor sau a susţinătorilor legali, pot fi înscrişi în clasa pregătitoare şi copiii care împlinesc vârsta de şase ani până la sfârşitul anului calendaristic, dacă dezvoltarea lor psihosomatică este corespunzătoare. În clasa pregătitoare din învăţământul special sunt înscrişi copiii cu cerinţe educaţionale speciale, care împlinesc vârsta de opt ani până la data începerii anului şcolar. În parteneriat cu autorităţile publice locale şi cu asociaţiile de părinţi, prin programul „Şcoală după şcoală“, se oferă activităţi educative, recreative, de timp liber, pentru consolidarea competenţelor dobândite sau de accelerare a învăţării, precum şi activităţi de învăţare remedială. Acolo unde acest lucru este posibil, parteneriatul se poate realiza cu organizaţii nonguvernamentale cu competenţe în domeniu.
Evaluarea performanţelor elevilor
La finalul clasei pregătitoare, cadrul didactic responsabil întocmeşte, în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, un raport de evaluare a dezvoltării fizice, socio-emoţionale, cognitive, a limbajului şi a comunicării, precum şi a dezvoltării capacităţilor şi atitudinilor de învăţare.
La finalul clasei a II-a, fiecare şcoală organizează şi realizează evaluarea competenţelor fundamentale: scris-citit şi matematică. Rezultatele evaluărilor sunt folosite pentru elaborarea planurilor individualizate de învăţare a elevilor. Rezultatele evaluării şi planurile individualizate se comunică părinţilor elevilor şi constituie documente din portofoliul educaţional al elevului. La finalul clasei a IV-a, se realizează, prin eşantionare, o evaluare la nivel naţional a competenţelor fundamentale dobândite în ciclul primar, după modelul testărilor internaţionale, pentru diagnoza sistemului de învăţământ la nivel primar. Altă evaluare se va face elevilor care finalizează clasa a VI-a prin două probe transdisciplinare: limbă şi comunicare, matematică şi ştiinţe. Proba de limbă şi comunicare va cuprinde limba română şi limba modernă I, iar pentru elevii din clasele cu predare în limbile minorităţilor, şi limba maternă. Rezultatele evaluărilor sunt utilizate pentru elaborarea planurilor individualizate de învăţare ale elevilor şi pentru preorientarea şcolară către un anumit tip de liceu. Rezultatele evaluării şi planurile individualizate de învăţare se comunică părinţilor elevilor şi sunt trecute în portofoliul educaţional al elevului. La finalul clasei a IX-a se realizează o evaluare naţională obligatorie a tuturor elevilor. Rezultatele evaluării se exprimă printr-un punctaj, similar testelor internaţionale.
