Moştenitorii lui Barbu Drugă au ridicat luni, prin reprezentanţi, 21 de sculpturi, statuete şi picturi de la Muzeul de Artă Craiova, printre care şi „Cele trei graţii“, după ce au câştigat un proces în instanţă, motivând că piesele se găseau în casa boierului în momentul în care aceasta a fost naţionalizată.
Anunţul a fost făcut ieri, în cadrul unei conferinţe de presă susţinute la Muzeul de Artă de către directorul instituţiei, Florin Rogneanu, şi preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Dolj, Ion Prioteasa. „Descendenţii familiei Barbu Drugă sau aşa-zişii descendenţi, pentru că se pare că unii au cumpărat drepturile succesorale, au intrat în posesia acestor bunuri despre care spun Domniile lor că se găseau în casa lui Barbu Drugă în momentul în care a fost naţionalizată. Ne-am supus rigorilor legii şi a trebuit să retrocedăm aceste bunuri“, a declarat preşedintele CJ Dolj. Luni, reprezentanţii moşternitorilor boierului, printre aceştia numărându-se şi Modest Cichirdan, fostul director al Filarmonicii şi om de afaceri, care a cumpărat drepturile succesorale, au ridicat cele 21 de obiecte de artă în prezenţa unui executor judecătoresc. Procesul privind retrocedarea pieselor de artă a durat patru ani, potrivit autorităţilor doljene, ultima instanţă fiind Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Muzeul de Artă şi CJ Dolj au făcut „obiecţiuni“
Cu excepţia a trei picturi, care sunt originale, obiectele pierdute de Muzeul de Artă sunt produse de serie sau copii, după cum a explicat directorul Rogneanu, a căror valoare artistică nu este foarte mare. Valoarea acestora în bani este de aproximativ un milion de lei, potrivit expertizei. Contestaţiile formulate de autorităţile doljene ţin de dovezile care au fost aduse de moştenitori în cadrul procesului despre provenienţa lucrărilor. „Obiectele sau parte din ele au ajuns la Muzeul Olteniei de la fostul Minister al Apărării Naţionale, care s-a instalat în casa lui Barbu Drugă în 1947. Ministerul le-a transferat la vechiul Muzeu al Olteniei. Ele au făcut parte din colecţia secţiei de artă a acestui muzeu până în 1954, când secţia de artă s-a desprins şi a devenit instituţie de sine stătătoare. La Arhivele Statului nu s-au găsit actele de transfer de la minister la muzeu. La noi s-a găsit doar o listă generală cu obiecte, fără ca acestea să fie identificate“, a spus directorul Rogneanu. „Cel mai grav e că nu s-a ţinut cont de faptul că nu a existat un inventar al bunurilor preluate din casa lui Barbu Drugă. Unele dintre ele poate că sunt printre cele preluate, dar, în îngrămădeală, ar putea să fie printre aceste 21 de piese şi alte opere“, a adăugat preşedintele CJ Dolj.
Obiectele de artă pot fi scoase din ţară
Autorităţile locale afirmă că au făcut obiecţiuni în privinţa expertizei întocmite de Mircea Deac sub aspectul provenienţei obiectelor şi al certificării expertului în legătură cu domeniile şi categoriile de artă din care acestea fac parte. „Peste tot în expertiză, la provenienţă, se scriu un oraş şi numele lui Barbu Drugă fără să aducă nici un document scris, o scrisoare de la cineva că a recunoscut o piesă sau vreun act de vânzare-cumpărare. Am contestat faptul că expertul l-a trecut peste tot proprietar pe Barbu Drugă fără să demonstreze acest lucru prin absolut nimic“, a spus Rogneanu. „În registrul experţilor, domnul Mircea Deac apare înregistrat cu specializarea artă românească şi artă decorativă europeană secolele 19-20. În cazul majorităţii obiectelor, vorbim de pictură europeană şi sculptură europeană“, a mai spus directorul Muzeului de Artă. Potrivit acestuia, cele 21 de obiecte pot fi acum duse în afara graniţelor ţării dacă moştenitorii, având hotărârea instanţei şi procesul-verbal de predare-primire, obţin un aviz din partea unei Direcţii de Patrimoniu.
