În următorii ani, fermierii români ar putea primi sprijin financiar pentru agricultură şi dezvoltare rurală la acelaşi nivel ca restul ţărilor membre UE. Singura problemă este că românii încă nu au dovedit că ar putea accesa toţi banii alocaţi.
Chiar dacă aproximativ 30% din populaţia României este implicată în agricultură, iar la nivelul judeţului procentul este chiar mai mare, România şi-a pierdut de mult timp statutul de grânar al Europei. Situaţia se datorează mai multor factori şi este bine cunoscută la nivel european. „Avem o agricultură fărâmiţată împărţită în 316.000 de ferme dezvoltate, un milion de firme de semisubzistenţă, iar majoritatea populaţiei face agricultură de subzistenţă. Nici din punct de vedere al cercetării-devoltării-mecanizării nu stăm deloc bine“, a declarat europarlamentarul PSD Viorica Dăncilă, şefa Delegaţiei social-democrate din grupul socialiştilor şi democraţilor, membra Comisiei de Agricultură şi Dezvoltare Rurală (AGRI) a Parlamentului European. Asta deoarece în România există doar aproximativ 150.000 de tractoare, ceea ce înseamnă că unui tractor îi sunt alocate cam 54 ha, faţă de o medie de 17 ha alocate în UE.
Băncile nu sunt deloc prietenoase cu fermierii, care obţin cu greu finanţări pentru agricultură
Alt element care influenţează în mod negativ agricultura este obţinerea banilor. „Agricultura e greu de făcut în România, cea mai mare parte presupune cofinanţare, iar băncile nu sunt deloc prietenoase cu agricultorii. Pe lângă faptul că obţinem greu împrumuturile, dobânda la bănci e de opt ori mai mare decât în Spania, Franţa sau Italia, ceea ce face imposibilă luarea de bani pentru folosirea lor în agricultură“, a subliniat Viorica Dăncilă. Astfel, se încearcă obţinerea de la UE a unui sprijin financiar cât mai mare pentru fermierii români. „Suntem implicaţi în politica agricolă comună, pe buget, şi facem tot posibilul pentru a obţine o subvenţie cât mai mare în agricultură. Pe subvenţii, situaţia este catastrofală fiindcă actualul guvern a transformat subvenţia naţională pentru agricultură în ajutor de stat şi, conform normelor europene, aceasta nu se mai dă, deci agricultorii noştri se bazează pe subvenţia de la UE“, a adăugat europarlamentarul PSD, care a amintit că România poate să acceseze de la UE, până în 2013, 13,5 miliarde de euro, din care 5,4 miliarde pe subvenţii şi 8,124 pe dezvoltare rurală.
Chiar dacă se încearcă mărirea nivelului subvenţiilor venite din UE, situaţia grea în care se află agricultura din România nu este un argument suficient de puternic. Incapacitatea de care a dat dovadă România în a absorbi fondurile puse la dispoziţie până în prezent este cel mai puternic motiv pentru care europenii consideră că actualul buget nu ar trebui păstrat la acelaşi nivel şi cu atât mai puţin să fie mărit.
