Absolvenţii doljeni de clasa a XII-a au considerat examenul la disciplina obligatorie a profilului din cadrul bacalaureatului – la matematică sau istorie – extrem de dificil. Dacă, la limba şi literatura română, 11 candidaţi doljeni au fost scoşi din sălile de examen, fiind prinşi cu fiţuici sau hands free, ieri doar unul a fost eliminat.
Dacă după prima probă scrisă din cadrul examenului de bacalaureat, cea la limba şi literatura română, susţinută pe 28 iunie, absolvenţii de clasa a XII-a au ieşit din sălile de examen încrezători că vor trece cu bine de examenul maturităţii, ieri, după testarea la disciplina obligatorie a profilului, dezamăgirea a fost mare. Majoritatea candidaţilor s-au declarat uimiţi de dificultatea subiectelor de examen la matematică şi istorie, mulţi dintre ei mărturisind că vor fi mulţumiţi dacă vor obţine o notă de trecere.
Din acest an, istoria a devenit disciplină obligatorie de bacalaureat pentru elevii de liceu care au urmat secţii umaniste. Istoria românilor s-a dovedit o piatră de încercare grea pentru absolvenţii de clasa a XII-a, care au susţinut ieri examenul de bacalaureat. La punctul întâi au avut de răspuns la şapte întrebări pe baza a două fragmente din texte istorice despre Paşoptism şi Proclamaţia de la Islaz, respectiv abdicarea lui Alexandru Ioan Cuza. La subiectul doi au existat, de asemenea, şapte cerinţe formulate pe baza a două texte despre politică fascistă – fascismul în Italia lui Mussolini şi democraţia în Europa secolului XX. Punctul trei, considerat cel mai dificil, a fost un subiect de analiză, elevii primind cerinţă scrierea unui eseu de aproximativ două pagini despre „Diplomaţie şi conflict în Evul Mediu şi la începuturile modernităţii în spaţiul românesc“, având în vedere: menţionarea a două instituţii centrale înfiinţate în spaţiul românesc în Evul Mediu; prezentarea unei acţiuni diplomatice care se referă la spaţiul românesc, desfăşurată în Evul Mediu; precizarea unei cauze a implicării spaţiului românesc în conflict, în Evul Mediu, şi menţionarea a două acţiuni militare desfăşurate în secolele XIV-XV. Absolvenţii au primit drept cerinţă finală formularea unui punct de vedere referitor la rolul unei acţiuni militare desfăşurate în spaţiul românesc, în secolele XVI-XVIII şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric. Candidaţii care au susţinut proba la matematică au avut de rezolvat trei exerciţii cu mai multe subpuncte, cu logaritm, funcţii, mulţimi, vectori şi o problemă de geometrie în plan etc. „A fost foarte greu. Am susţinut examenul la istorie. Cerinţele au fost extrem de dificile. Nu cred că o să iau mai mult de 6. Am emoţii mari având în vedere că îmi trebuia minimum 8 ca să fiu sigură că intru la facultate, la buget. Acum însă cred că nu mai am nici o şansă…“, a spus Miruna I., absolventă de clasa a XII-a.
145 de absolvenţi au absentat de la bac
În timp ce elevii au declarat că subiectele au fost extrem de dificile, reprezentanţii Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Dolj susţin că acestea au avut un nivel mediu de dificultate. 145 de candidaţi din totalul de 6.578 de înscrişi nu s-au mai prezentat la examen. Cei 6.433 de candidaţi prezenţi la bacalaureat nu au mai avut ca în alţi ani posibilitatea alegerii unei discipline dintr-o arie curriculară mai mare, fiind evaluaţi, în funcţie de specializare, doar la matematică, în cazul profilului real, şi istorie, în cazul profilului uman.
Un singur candidat din judeţul Dolj, de la centrul de examen de la Grupul Şcolar „Traian Vuia“, a fost eliminat din sală după ce a fost prins încercând să copieze.
