De la 1 ianuarie 2010, microîntreprinderile trebuie să plătească impozit pe profit ca orice altă firmă (16%), după ce statul nu mai vrea să se aplice o cotă de 3% asupra veniturilor firmei. Deşi teoretic impozitele cresc spectaculos, în practică microîntreprinderile vor face tot posibilul să plătească şi mai puţin la buget, umflându-şi cheltuielile sau ascunzând o parte din venituri.
Guvernanţii nu au prelungit voit actul normativ care le dădea dreptul microîntreprinderilor să opteze pentru cota de impunere de 3% aplicată veniturilor firmei. Astfel că de la 1 ianuarie 2010, microîntreprinderile trebuie să plătească fie impozitul pe profit, în cotă unică de 16%, fie impozitul minim, conform grilelor stabilite prin lege. Statul s-a gândit că, crescând impozitele microîntreprinderilor, se vor majora veniturile din vistierie. În realitate nu este aşa. Firmele mici vor face tot posibilul să diminueze sumele de plată către buget. Acest lucru este recunoscut atât de patronate, cât şi de Fisc. În plus, procedurile de descoperire a eventualelor evaziuni în lumea microîntreprinderilor sunt greoaie faţă de ceea ce era până acum. Portiţa creată de guvernanţi ar putea fi folosită din plin de microîntreprinderi, astfel că statul ar putea avea de pierdut. Despre creşterea impozitelor la microîntreprinderi se ştia încă de la finele anului 2009, dar reprezentanţii mediului de afaceri nu au luat încă poziţii de luptă cum făceau până acum. Să fie avantajos pentru firme un impozit mai mare? Patronatele cred că ar putea fi pentru cei care ştiu să fure de la stat, la fel cum ar putea fi fatal un impozit majorat pentru firmele cu patroni corecţi. Microîntreprinderile pot fi frizerii, covrigării, mici ateliere de reparaţii sau chiar buticul de lângă bloc.
Cum poate fi furat statul cu propriul impozit
Patronatele susţin că nu era momentul prielnic pentru încă o creştere a impozitelor în plină criză. Totodată, reprezentanţii mediului de afaceri îşi justifică reacţiile întârziate prin prisma faptului că „noi nu putem să facem grevă ca sindicatele. La noi, măsurile sunt pe căi mai diplomatice. La sfârşitul lunii, vom lua unele măsuri“, a spus Valentin Cristea, vicepreşedintele Consiliului Naţional al Întreprinzătorilor Particulari Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR). „Stabilitatea taxelor este foarte importantă pentru mediul de afaceri. Această măsură cu creşterea impozitului microîntreprinderilor va face cu siguranţă ca unele să se închidă. Va fi încă o „asanare“ a lor, după cea de anul trecut. Restul microîntreprinderilor care mai pot să rămână pe piaţă vor face tot posibilul să îşi ascundă veniturile şi să îşi umfle cheltuielile ca să nu plătească impozite mari statului. Va fi un cerc vicios: firmele vor ascunde veniturile, iar Fiscul le va verifica de zece ori pe an, le va sâcâi şi va pune presiune pe asemenea firme“, a precizat Cristea. Se cunoaşte faptul că microîntreprinderile sunt firme mici care au câţiva angajaţi. Ori tocmai pe acestea se pune presiune, în loc să fie lăsate să lucreze. În plus, verificarea microîntreprinderilor va fi greoaie şi de durată, iar evaziunea mai greu de descoperit. „Până acum era simplu şi pentru stat să verifice microîntreprinderile: la venituri se aplica 3%. Acum trebuie mai întâi să se efectueze controale pentru a descoperi eventuale venituri în plus. Nu era momentul pentru aşa ceva. Firmele private au nevoie de stabilitate fiscală“, a adăugat vicepreşedintele CNIPMMR. Colac peste pupăză, societăţile au acum portiţa legală să îşi diminueze profitul, crescându-şi cheltuielile, astfel încât suma plătită către stat să fie cât mai mică. Până anul acesta, microîntreprinderile nu aveau nici un motiv să umfle nejustificat cheltuielile firmei.
Fiscul recunoaşte
Directorul coordonator al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice (DGFP) Dolj, Eugen Călinoiu, confirmă faptul că microîntreprinderile vor fi tentate să îşi crească cheltuielile, pentru a diminua impozitul. „Noi nu comentăm dacă un impozit este bun sau nu, pentru că noi aici suntem executanţi. Dar putem spune că numai în urma unor controale ale noastre pot fi depistate venituri în plus netrecute în acte de către microîntreprinderi, pe când înainte era mult mai simplu de verificat astfel de firme“, a precizat Călinoiu.
Puterea exemplului
Societăţile foarte mici vor putea să-şi reducă legal impozitul, deşi cota a crescut. Dacă o mică firmă a realizat în 2009 venituri de 10.000 de lei (şi cheltuielile erau de 2.000 de lei), atunci impozitul plătit la stat era de 300 de lei (3% asupra veniturilor), indiferent de nivelul cheltuielilor. Acum, la venituri şi cheltuieli similare, cu un profit de 8.000 de lei, impozitul ar urca la 1.280 de lei, adică de peste patru ori mai mult decât anul trecut. De aceea, firma va fi tentată să urce cheltuielile la 8.000 de lei sau chiar mai mult, astfel încât impozitul să fie cam la acelaşi nivel ca anul trecut sau va fi nevoită să nu treacă în acte o bună parte din venituri, tot pentru a diminua profitul.
„Restul microîntreprinderilor care mai pot să rămână pe piaţă vor face tot posibilul să îşi ascundă veniturile şi să îşi umfle cheltuielile ca să nu plătească impozite mari statului. Va fi un cerc vicios: firmele vor ascunde veniturile, iar Fiscul le va verifica de zece ori pe an, le va sâcâi şi va pune presiune pe asemenea firme“.
