Aşa cum presa americană suspecta deja de ceva vreme, s-a confirmat oficial faptul că tot mai multe femei îşi depăşesc partenerii de viaţă atât în ceea ce priveşte nivelul de instruire, cât şi veniturile.
Pentru prima dată în istorie, bărbaţii americani cu vârste cuprinse între 30 şi 40 de ani au mai multe şanse să îşi unească destinele cu femei mai instruite şi, în multe cazuri, mai bine plătite, şi nicidecum cu reprezentante ale sexului frumos care le sunt inferioare profesional. Aşa cum mass-media suspectau deja de ceva vreme, un studiu al Pew Research Center, citat de Corriere della Sera, a confirmat oficial că tot mai multe femei sunt mai bine instruite şi au un salariu mai mare decât al partenerilor de viaţă. Potrivit studiului mai sus-menţionat, în Statele Unite, o soţie din cinci câştigă mai bine decât propriul partener, iar această tendinţă este în creştere. Însă, dacă vă gândiţi cumva că această situaţie este în beneficiul femeilor, vă înşelaţi amarnic. Femeile care aduc acasă mai mulţi bani decât alesul lor trebuie să se confrunte cu nemulţumirea bărbatului, care îşi pierde, în acest fel, cel puţin după părerea sa, ceva din masculinitate. Iar problemele nu întârzie să apară. De exemplu, Beagy Zielinski, de profesie designer, povesteşte că fostul său prieten era „muncitor pe un şantier naval, însă înainte de Crăciun am decis să ne despărţim. Faptul că eu aveam succes pe plan profesional îl făcea să se simtă extrem de nesigur“.
Vârsta vulnerabilă
Grupa de vârstă vulnerabilă în faţa acestui fenomen este cea cuprinsă între 30 şi 44 de ani. Pentru prima dată în istoria americană, în acest grup anagrafic, femeile care au terminat facultatea sunt mult mai numeroase decât bărbaţii. Şi, cu toate că domnii nu au cedat încă rolul de „cap de familie“, care aduce cei mai mulţi bani acasă, procentul femeilor care tind să îşi depăşească bărbaţii pe plan profesional este în continuă creştere, ajungând la 22 la sută, faţă de doar patru la sută în 1970. Adică în epoca pilulelor anticoncepţionale, a campusurilor ocupate şi a sutienelor arse în pieţe, şi nicidecum în anii ‘50 ai lui Doris Day, când femeile îşi aşteptau bărbaţii epuizaţi după o zi la birou cu mâncărica în cuptor şi cu o bere rece, numai bună de savurat.
Raporturi inversate
Asistăm aşadar la o erodare rapidă a contractului social pe care se baza căsătoria încă de pe vremea picturilor rupestre, când el pleca la vânătoare, iar ea rămânea acasă să aibă grijă de odrasle, să pregătească masa şi să păstreze caverna mereu curată. De la jumătatea secolului trecut, această schemă a fost înlocuită cu alta. Ambii parteneri muncesc şi strâng banii împreună, confruntându-se deseori cu multe dezechilibre în împărţirea treburilor casnice. Acum, scenariul se modifică din nou. Ea este tot mai ocupată, ajungând să muncească chiar şi 12 ore pe zi, iar el are un loc de muncă tot mai prost plătit, precum şi mai mult timp liber la dispoziţie. Nu este de mirare astfel că tot mai mulţi bărbaţi aleg să rămână acasă, ai aibă grijă de copii şi să lucreze part-time, pentru că soţiile lor câştigă mai bine. În aceste condiţii, se pune problema cine ia acum deciziile, cel care munceşte mai mult sau cel care are mai mult de câştigat de pe urma acestei situaţii? Să fi apus oare vremurile când femeile se căsătoreau, convinse fiind că nu vor munci niciodată, pentru că soţul aduce suficienţi bani acasă? Din câte se pare, răspunsul este categoric da.
Criza economică
În plus, criza economică nu a făcut decât să accentueze această diferenţă, având în vedere că trei sferturi dintre persoanele care au rămas fără serviciu sunt bărbaţi. Femeile nu şi-au pierdut locurile de muncă în aceeaşi proporţie şi, potrivit sociologului Kathleen Gerson, „se confruntă mai mult ca niciodată cu responsabilităţile economice ale familiei“. Din câte se pare, lucrurile s-au schimbat mult, însă doamnele nu sunt chiar atât de mulţumite de această situaţie, aşa cum s-ar putea crede la prima vedere. Creşte presiunea asupra femeilor independente şi instruite, acuzate subtil de potenţiali parteneri că au aşteptări mult prea mari şi, ca atare, sunt greu de mulţumit.
Cazuri celebre
Până nu de mult, cazuri precum al lui Meg Whitman, fosta preşedintă a Ebay, şi Carly Fiorina, fosta preşedintă a Hewlett Packard, femei de afaceri care câştigau mai bine decât propriii parteneri, erau destul de rare, astăzi însă situaţia este cu totul alta. Potrivit lui Paul Fucito, purtător de cuvânt al Pew Research Center, soţia cultă şi bogată va fi colacul de salvare al bărbatului american. În opinia lui Fucito, bărbatul are mai mult de câştigat după căsătorie decât femeia, pentru propria stabilitate fizică, mentală şi economică. Oamenii de ştiinţă au demonstrat că bărbaţii căsătoriţi au o sănătate mai bună şi trăiesc mai mult decât celibatarii; în plus, din anii ‘70 şi până în 2007, salariile bărbaţilor au crescut cu 60 la sută, faţă de 16 procente, cât s-a înregistrat în cazul burlacilor. Însă, femeile de succes, cu o carieră reuşită, se plâng de faptul că bărbaţilor le este foarte greu să aibă o relaţie cu ele. De exemplu, Syreeta McFeddan, de profesie agent imobiliar, povesteşte că fostul ei prieten i-a spus în dese rânduri că nici un bărbat nu vrea să ia de nevastă o femeie puternică şi independentă.
