O facilitate fiscală pentru societăţile care nu-şi mai pot achita dările la stat nu-şi poate atinge scopul pentru care a fost creată din cauză că firmelor le sunt impuse anumite condiţii greu de îndeplinit pentru a-şi amâna cu şase luni plata obligaţiilor fiscale. Doar zece firme doljene au amânat plata impozitelor.
Mult aşteptată de mediul de afaceri, măsura legală potrivit căreia societăţile care înainte de criză au fost bune-platnice îşi puteau amâna pe o perioadă de şase luni plata obligaţiilor fiscale către stat este mai mult în defavoarea mediului de afaceri. Potrivit Direcţiei Generale a Finanţelor Publice (DGFP) Dolj, până în prezent, doar zece companii din judeţ au solicitat amânarea la plată a obligaţiilor fiscale. „Motivul invocat de aceste societăţi a fost criza economică, iar suma totală amânată la plată este de 2.526.577 de lei“, spun reprezentanţii DGFP. Avantajul este că firmele pot să respire uşurate câteva luni pentru că nu plătesc impozite. OUG nr. 92/2009 pentru amânarea la plată a obligaţiilor fiscale neachitate la termen ca urmare a efectelor crizei economico-financiare ar fi trebuit să dea o gură de oxigen mediului de afaceri, mai ales că patronatele au cerut o astfel de măsură pentru societăţile care înainte de intrarea în criză îşi plăteau la timp dările către stat.
Nu oricine poate obţine amânarea plăţii impozitelor
În realitate, nu toate societăţile „nevoiaşe“ pot să obţină amânarea la plată. Potrivit actului normativ, pentru ca firmele să obţină amânarea la plată a debitelor către Fisc trebuie ca „în termen de 15 zile de la data comunicării deciziei de amânare la plată, contribuabilii să constituie garanţii sub forma scrisorii de garanţie bancară şi/sau să ofere bunuri libere de orice sarcini în vederea instituirii măsurilor asigurătorii“. OUG nr. 92/2009 mai spune că „garanţiile constituite şi/sau bunurile oferite în vederea instituirii măsurilor asigurătorii vor acoperi sumele amânate la plată, precum şi majorările de întârziere datorate pe perioada amânării“. Practic, aceste obligaţii la adresa firmelor reprezintă principalul motiv pentru care ordonanţa de urgenţă nu poate să îşi atingă scopul aşa cum ar trebui. „În primul rând, condiţiile impuse de bănci sunt imposibil de realizat. De aceea sunt puţine firmele care au solicitat şi obţinut amânarea la plată. Noi am discutat şi la Bucureşti aceste aspecte. O măsură care ar fi trebuit să fie în favoarea mediului de afaceri nu poate fi aplicată aşa cum trebuie. În al doilea rând, nu se întrevede o revenire a economiei pentru ca firmele să aibă venituri şi pentru plata impozitelor curente şi a celor din urmă, astfel că amânarea plăţii către stat înseamnă, de fapt, creşterea datoriei“, a spus Virgil Boboc, preşedinte al filialei doljene a UGIR 1903 (patronat al industriaşilor). Potrivit unor surse bancare, firmele nu prea apelează la bănci pentru a obţine scrisori de garanţie bancară, ci mai degrabă pun bunuri gaj. „Ca să obţii o scrisoare de garanţie bancară trebuie să îndeplineşti aceleaşi condiţii ca şi cum ai lua un credit. Probabil de aceea firmele nu ne solicită scrisori de garanţie bancară în favoarea Fiscului. Ele preferă să pună gaj la administraţiile financiare utilaje, maşini şi alte bunuri. Acest lucru nu este de acum, de la această ordonanţă referitoare la amânarea la plată a obligaţiilor fiscale, ci este o practică de mai mulţi ani în relaţia Fiscului cu firmele“, spune un bancher craiovean. Managerul bancar despre care vorbim are o soluţie mult mai simplă pentru firmele care cer amânarea la plată a datoriilor: să ia credite pentru plata obligaţiilor fiscale către stat de la bănci de stat, cum ar fi CEC Bank şi Eximbank, şi să îşi plătească dările la stat. În acest fel, statul şi-ar putea recupera foarte uşor banii.
Firmele nu mai au cu ce să gajeze
Vicepreşedintele Consiliului Naţional al Întreprinzătorilor Particulari Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), Valentin Cristea, spune că firmele doljene nu-şi amână plata datoriilor pentru că nu-şi permit să ia scrisori de garanţie bancară şi nici nu mai au ce să pună gaj. „Toate bunurile lor sunt puse garanţii la bănci. Firmele nu mai au ce să gajeze în favoarea statului. Societăţile ar avea şi cheltuieli în plus cu evaluatorul care evaluează bunul etc. În plus, nu există garanţia că după şase luni au puterea să restituie obligaţiile pe care le amână“, a spus vicepreşedintele CNIPMMR. Cristea a adăugat că firmele care au avut nevoie urgentă de o astfel de amânare a plăţii obligaţiilor fiscale sunt deja în insolvenţă.
Condiţii pentru a obţine amânarea la plată
OUG nr. 92/2009 prevede, la art. 2, următoarele: „Pentru a beneficia de amânarea la plată a obligaţiilor fiscale, contribuabilii trebuie să îndeplinească următoarele condiţii cumulativ:
a) nu înregistrează obligaţii fiscale restante la data de 30 septembrie 2008;
b) şi-au depus toate declaraţiile fiscale;
c) nu au înscrise fapte în cazierul fiscal;
d) nu s-a stabilit răspunderea potrivit prevederilor Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, cu modificările şi completările ulterioare, şi/sau răspunderea solidară potrivit prevederilor art. 27 şi 28 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare“.
