Consiliul Local Segarcea este acuzat că face afaceri păguboase pentru propriul buget, dar bănoase pentru unele buzunare particulare, printre care şi cele ale unor consilieri locali. A concesionat hectarul de izlaz cu 30 de lei pe an în condiţiile în care, pentru aceeaşi suprafaţă, ar putea primi 61 de euro pe an de la APIA.
Segarcea se bucură, în prezent, de un izlaz orăşenesc în suprafaţă totală de 654 de hectare. În 1959, în evidenţe figura o suprafaţă de 731 de hectare. În anii care au urmat, câteva zeci de hectare au dispărut din izlazul orăşenesc fără să se ştie cum şi unde. După explicaţiile responsabilei de registrul agricol din Primăria Segarcea, la necesarul de 586 de hectare reconstituit şi calculat pentru oraş, s-a adăugat o suprafaţă de 68 de hectare, care „mai există şi care face parte tot din izlaz“. Potrivit registrului amintit, pe diferenţa de suprafaţă între ce exista şi ce există s-ar fi emis titluri de proprietate. În ultimii ani, „moştenirea“ oraşului a fost parcelată. Pe 345 de hectare, SC Cervina SA desfăşoară o înfloritoare activitate agricolă, pentru care, conform unui consilier local PD-L din Sergarcea, plăteşte un „preţ“ anual de 600 de kilograme de grâu la hectar.
Cum s-a împărţit terenul
Începând cu anul 2007, Consiliul Local Segarcea a concesionat suprafeţe din izlaz către particulari, stabilind prin hotărâre o redevenţă. Ştefan Jianu a luat un hectar de păşune în 2007 pentru care plăteşte 15 lei pe an către consiliul local şi 36 de lei impozit către stat. În 2008, acesta a mai luat 31,79 hectare, de data aceasta însă cu 30,1 lei pe an pe hectar. Fiul acestuia, după alegerile locale de anul trecut, a devenit consilier local. Constantin Stancu a luat în concesiune în 2007 o suprafaţă de 4,88 hectare din izlazul orăşenesc cu 15 lei pe an pe hectar şi, după un an, încă 26,41 ha. În 2008, consiliul local i-a concesionat şi lui Marius Marica 31,79 hectare de izlaz, „preţul“ fiind 30,1 lei. Marius Marica este fiul lui Tudor Marica care, în prezent, este consilier local independent, fost PD-L. Alte 30 de hectare au fost concesionate anul acesta către SC Caprivet, care plăteşte o redevenţă de 32 de lei pe an pe hectar. Calitatea de membri ai Consiliului Local Segarcea poate fi verificată pe pagina de internet a primăriei, iar gradul de rudenie dintre aleşii amintiţi şi cei care au luat în concesiune terenurile a fost explicat de viceprimarul oraşului, Nicu Tutunaru. Acesta a spus că pentru suprafeţele amintite au fost organizate licitaţii, iar plafonul minim al redevenţei, respectiv 30 de lei pe an pe hectar, a fost stabilit prin hotărâre de consiliu local. Acesta a adăugat că toţi cei care au primit terenurile în concesiune sunt cei care au avut cele mai bune oferte în cadrul licitaţiei. Asta dacă zece bani peste minim poate fi numită cea mai bună ofertă.
De unde vin banii
Emil Călugăru, directorul adjunct în cadrul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) Dolj, a explicat că subvenţia acordată pentru fiecare hectar de păşune este de 60,75 euro pe an pe hectar pentru 2008-2009. „Cine a depus cerere în 2008 va primi subvenţia în 2009. În acest caz, subvenţia este de 60,75 euro la hectar. După 15 octombrie vom face, practic, două plăţi: atât pentru 2008-2009, cât şi către cei care au depus cererile în acest an, caz în care subvenţia e de 71 de euro“, a precizat Călugăru. După un calcul simplu, pentru 2008-2009, consiliul local ar fi primit subvenţii în valoare aproximativă de 32.000 de lei pentru cele 125 de hectare concesionate, însă încasează din redevenţe aproximativ 3.800 de lei. La un impozit de 36 de lei pe an pe hectar, cum plătesc cei care au luat teren în concesiune, valoarea totală a impozitelor pe cele 125 de hectare ajunge la circa 4.500 de lei pe an.
146 de hectare, pregătite pentru o firmă din Bucureşti
Consiliul Local Segarcea a pregătit prin Hotărârea nr. 54 din august 2009 concesionarea unei suprafeţe de 146 de hectare din izlazul orăşenesc către o firmă din Bucureşti, SC Quantum Energy SA, pe o perioadă de 49 de ani, la o redevenţă de 30 de lei pe an pe hectar. Potrivit viceprimarului Tutunaru, este vorba de un proiect de producere a energiei electrice „verzi“, cu ajutorul unor panouri solare. „Într-adevăr, riscăm patru-cinci ani concesionând terenul deoarece acesta este un proiect de circa 300 de milioane de euro. Doi ani durează studiul de fezabilitate, apoi încă doi-trei ani amenajarea panourilor. Consiliul local ar urma să primească 500 de euro pentru fiecare megawatt instalat şi vorbim de o putere instalată de 20 de megawaţi. Proiectul pe care vrea să îl pună în aplicare această firmă este un proiect-pilot. Nu s-a mai făcut ceva asemănător în România. Sigur că ne luăm măsuri de precauţie. Dacă în cinci ani proiectul nu se implementează, reziliem contractul de concesiune“, a declarat Tutunaru.
Investitorul misterios de la Segarcea
Quantum Energy SA Bucureşti a fost înregistrată în octombrie 2008 şi, potrivit bilanţului depus pe anul trecut, are un angajat, venituri totale 4 lei şi cheltuieli de 11.138 de lei, dar un capital social de 27.000 de lei şi creanţe de recuperat în valoare totală de 64.361 de lei.
