Analiştii cred că ar exista riscuri mari pentru economie, pentru că nu îndeplinim criteriile de convergenţă. Respectarea calendarului de adoptare a euro rămâne marele test pentru România.
Adoptarea unilaterală a euro este exclusă, întrucât ar exista riscuri mari pentru economie, în contextul în care România nu îndeplineşte criteriile de convergenţă reală şi nominală, apreciază analiştii prezenţi la Colocviile de Politică Monetară, organizate de BNR. „Adoptarea unilaterală a euro eu o văd ca fiind exclusă, întrucât nu avem consimţământul UE şi există riscuri foarte mari“, a declarat Laurian Lungu, director al Macroanalitica. Acesta a explicat că adoptarea unilaterală a euro ar fi o greşeală, pentru că există diferenţe mari din punct de vedere al ratei de politică monetară şi al ratei rezervelor minime obligatorii. De asemenea, Lungu a arătat că rata de schimb valutar facilitează o ajustare mai rapidă a dezechilibrelor şi că un curs fix ar avea un cost foarte mare asupra economiei reale.
Un curs de schimb fix aduce costuri mari
Şi economistul-şef al Raiffeisen, Ionuţ Dumitru, consideră că adoptarea unilaterală e exclusă, întrebând retoric: „Cine ar face emisiune monetară pentru România, care nu e de dimensiunile unor state precum Kosovo sau Muntenegru?“. Acesta a arătat că, pe măsură ce procesul de convergenţă avansează, moneda îşi păstrează potenţialul de apreciere şi că o trecere la euro la nivelul actual al cursului poate însemna costuri mai mari pentru debitori. În plus, Dumitru a menţionat că România nu mai îndeplineşte criteriile de convergenţă decât în privinţa datoriei publice.
În acest context, adoptarea euro potrivit calendarului stabilit, în condiţiile „neprielnice“ din plan global, va fi marele test pentru România, a declarat viceguvernatorul BNR Cristian Popa. „Cred că pentru România acesta va fi marele test: dacă în aceste condiţii neprielnice reuşim să adoptăm euro după calendarul stabilit“, a spus Popa.
El a amintit că România ar trebui să intre în ERM-2, zona de aşteptare pentru adoptarea euro, în 2012, urmând ca statul să primească decizia favorabilă în 2014 şi să intre efectiv în zona Euro la 1 ianuarie 2015. Viceguvernatorul BNR a explicat că amânarea adoptării euro poate avea un impact negativ asupra unui stat, iar un efect poate fi şi deprecierea monedei naţionale. „Nu se pune problema modificării tratatului de la Maastricht, ceea ce înseamnă că aceste criterii de convergenţă nominală nu vor fi relaxate şi nici nu vor fi acordate derogări de la ele“, a adăugat acesta. El a menţionat, totodată, că adoptarea euro „nu reprezintă finalitatea, ci debutul unui proces de convergenţă, deci nu elimină necesitatea rezolvării dezechilibrelor macroeconomice“. În acest sens, Popa susţine că un proces de convergenţă ar fi mult mai dificil prin eliminarea unui curs de schimb flexibil şi că „îndeplinirea criteriilor presupune şi asigurarea sustenabilităţii“ printr-o ajustare ordonată. „Nu poţi adopta euro timp de doi ani şi apoi să revii la altceva“, a atras atenţia viceguvernatorul.
Inflaţia, armă cu două tăişuri
Totodată, Cristian Popa a mai declarat că o rată a inflaţiei mai mare ar ajuta bugetul doar pe termen scurt, dar ar creşte costul de risc în finanţarea ulterioară şi ar pune presiune asupra cursului de schimb. El a arătat că presiunile inflaţioniste se menţin, în principal, din partea cursului de schimb şi a preţurilor administrate. „Evoluţia dezinflaţiei a fost destul de lentă, deci, cererea agregată nu a scăzut atât de dramatic“, a spus Popa. În opinia lui, este posibilă o schimbare a structurii de consum în condiţii de criză, cu o deplasare dinspre produsele de import către producţia locală, spre mărfuri mai puţin sofisticate. El a concluzionat că restrângerea activităţii economice se vede mai puţin în evoluţia inflaţiei. În acelaşi timp, Popa a fost de acord că influenţa cursului de schimb asupra preţurilor de consum este în scădere, fenomen care s-a constatat şi în alte state unde cererea a devenit mai slabă.
