România este o ţară "grav afectată" de criza gazului, dar care mai poate gestiona pentru o perioadă situaţia, spre deosebire de Bulgaria, Slovacia, Serbia, Bosnia, Macedonia şi Republica Moldova, au apreciat experţii UE reuniţi ieri la Bruxelles.
Reuniunea de ieri a grupului de coordonare în domeniul gazului a evaluat situaţia actuală din cele 27 state membre UE şi cele membre ale comunităţii energetice din sud-estul Europei (statele din Balcani), dar şi din Republica Moldova, care are statut de observator în comunitatea energetică.
Scopul întâlnirii a fost de a identifica măsurile necesare pentru asistarea ţărilor în criză, se arată într-un comunicat CE.
Grupul se va reuni din nou la 19 ianuarie la Bruxelles, urmând a continua zilnic monitorizarea până când livrările de gaz rusesc vor fi reluate.
"Dimensiunile actualei crize a gazului sunt fără precedent în istoria europeană", arată comunicatul.
Experţii au împărţit ţările în trei grupuri. Primul este cel al ţărilor cel mai grav afectate, care nu se pot descurca singure. Aici intră Bulgaria şi Slovacia din rândul statelor UE, Bosnia-Herţegovina şi Macedonia din comunitatea energetică.
Deşi CE nu menţionează Republica Moldova în acest comunicat, în unul separat unde prezintă situaţia detaliată în fiecare ţară, Republica Moldova figurează ca fiind în cea mai dramatică situaţie: livrările sistate 100%, zero diversificare a surselor de energie, zero stocuri, zero combustibili alternativi.
România se încadrează în al doilea grup de ţări, care au fost "serios afectate", dar care mai pot gestiona singure situaţia pentru încă o perioadă de timp.
România a înregistrat pierderi de 34% în urma întreruperii furnizării de gaze ruseşti, având însă rezerve de gaz şi combustibili alternativi, iar Comisia recomandă Bucureştiului să intensifice extracţia de gaze naturale proprii (care poate acoperi 60% din necesitatăţi).
În acelaşi grup cu România sunt enumerate Grecia, Austria, Cehia, Slovenia, Ungaria, Polonia şi Croaţia.
Al treilea grup de ţări, format din Germania, Italia şi Franţa, deşi afectate, "au fost capabile să ia măsurile necesare şi au o situaţie gestionabilă".
"Corecta implementare a securităţii livrărilor de gaz a demonstrat cum state membre grav afectate sunt totuşi capabile să gestioneze criza. Unele state membre, deşi grav afectate, au fost capabile să-şi asiste vecinii aflaţi în dificultate, demonstrând o reală solidaritate", au apreciat experţii CE.
Două au fost cazurile în care state membre au împărţit stocurile lor de gaz cu ţările vecine: Austria cu Slovenia şi Ungaria cu Serbia, precizează CE.
Grupul de coordonare în domeniul gazului a fost creat în 2006 pentru a garanta securitatea livrărilor în statele membre şi este compus din reprezentanţii statelor membre în acest domeniu, precum şi din membri ai organizaţiilor sectorului de gaze european şi ale consumatorilor. Grupul se întruneşte de cel puţin patru ori pe an, actuala întâlnire fiind programată din timp, avându-se în vedere potenţialele probleme generate de disputa dintre Ucraina şi Rusia.
