Anumite alimente cum ar fi ciocolata, carnea afumată sau brânza pot declanşa atacurile migrenoase. Durerile de cap pot fi prevenite sau ameliorate şi cu ajutorul plantelor medicinale.
Migrenele sunt dureri puternice de cap, care pot dura de la câteva ore până la trei zile. Apar cel mai des în adolescenţă sau după vârsta de 20 de ani şi au tendinţa să recidiveze, femeile fiind mai afectate decât bărbaţii. Durerile de cap dispar de cele mai multe ori după menopauză. Migrenele clasice debutează brusc cu dureri de cap a căror intensitate poate fi moderată sau severă. Există şi un tip de migrene mai rar întâlnit (în 20% din cazuri), cu aură. Pacientul vede spoturi luminoase, simte o slăbiciune sau amorţeli în diferite zone ale corpului (faţă, picioare, mâini). După 30-60 de minute apar simptomele clasice de migrenă, dureri de cap intense, intoleranţă la zgomote. Durerea poate fi resimţită pe o singură parte a capului, dar nu este o regulă. Bolnavul poate avea greaţă şi sensibilitate la lumină şi zgomot. Alte simptome includ amorţeli, furnicături, sensibilitate a scalpului, ameţeli, uscăciunea gurii, tremur, transpiraţii şi răceală. După câteva ore sau zile de la debut, bolnavul se poate simţi obosit, deprimat sau, paradoxal, poate fi plin de energie.
Care sunt cauzele?
Mecanismul complet de producere a migrenelor nu este cunoscut. Se crede că sunt cauzate de o depresie în metabolismul serotoninelor, substanţe biochimice produse în mod natural de organism. Serotoninele sunt eliberate în circulaţia sanguină şi duc la îngustarea vaselor cerebrale. Ulterior, serotonina este eliminată pe cale renală, ceea ce duce la dilatarea rapidă a vaselor de sânge de la nivelul creierului. Practic, aceste spasme (dilatările şi contractările care se succed) cauzează durerile puternice specifice migrenelor.
Aproximativ 70% din cei afectaţi au avut cazuri în familie. Crizele pot fi declanşate de alimentaţie: conserve, alimente uscate, afumate sau prelucrate sau care conţin tiramină sau nitriţi, brânză, banane, cafeină, alcoolul (în special vinul roşu) ficatul de pui, crustaceele, drojdia din alimente, ciocolata, carnea roşie. Încercaţi să eliminaţi acestor alimente. Dacă nu funcţionează, trebuie să vedeţi dacă nu sunteţi sensibil la citrice, linte, nuci, mazăre, fasole verde, oţet sau iaurt.
Stresul, emoţiile puternice şi oboseala se pot adăuga simptomelor descrise. Modificările vremii pot, de asemenea, contribui la migrene. La unele femei, acestea sunt declanşate pe fondul unor dereglări hormonale. Este ştiut că ele preced sau apar frecvent în perioada menstruaţiei, în perioada administrării anticoncepţionalelor sau în perioada unui tratament cu estrogeni.
Cum pot fi prevenite sau tratate
Dacă migrenele sunt provocate de stresul fizic sau de emoţii puternice, sunt recomandate tehnici de reducere a stresului, meditaţie, biofeedback. Acestea sunt o problemă complexă care intră în competenţa multor discipline medicale inclusiv medicină alternativă. Fitoterapia poate ajuta la calmarea sau prevenirea unor simptome, îmbunătăţind viaţa bolnavului.
Pentru calmarea durerii, la primul semn de atac al bolii se foloseşte, în părţi egale, salcie neagră, creţuşcă, floarea pasiunii, valeriană şi păducherniţă. Se face masaj cu ulei de levănţică la tâmple. În cazul în care durerea este însoţită de greaţă sau de vărsături, muşeţelul, creţuşca sau uleiul de mentă pot fi de ajutor. Dacă este asociată cu probleme hormonale, tratamentul este de lungă durată şi include şi plante aromatice, pentru a reechilibra sistemul hormonal. Suplimentele alimentare Vitex, Black Cohosh şi Wild Yam pot fi folositoare. Pentru migrenele asociate cu stresul sunt bune păducherniţa, gura lupului, călinul, precum şi fructele şi florile uscate de păducel.
Tonicele nervoase, cum ar fi gura lupului, se folosesc pe termen lung, însoţite de ginseng siberian ca adaptogen.
Reţete
Se prepară un macerat din şase părţi de rozmarin şi patru părţi de frunze de mentă strivite şi amestecate cu puţină apă. Se lasă câteva ore, apoi se filtrează şi se bea ceaiul obţinut. Se pot folosi şi alte infuzii la rece, obţinute din patru părţi de frunze de roiniţă şi patru părţi de violete sau din trei părţi de iarba fetei şi o jumătate de parte de flori de violete.
