Cele mai multe sume colectate de la cotizanţi de către fondurile de pensii administrate privat au fost investite în titluri de stat şi în depozite bancare. Din cauza declinurilor de la Bursă, fondurile de pensii au retras activele investite în acţiuni româneşti.
A trecut o jumătate de an de când angajaţii virează lunar bani în conturile fondurilor de pensii administrate privat (Pilonul II). Pentru cei până în 35 de ani, contribuţia la un fond privat de pensii este obligatorie, iar pentru cei până în 45 de ani, este opţional. Timp de şase luni, cele 14 fonduri de pensii autorizate pe piaţa românească au colectat de la 3,5 milioane de români sume pe care estimaseră că le vor încasa pe tot anul 2008.
Potrivit datelor furnizate de Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP), până la începutul lunii august intraseră în conturile fondurilor de pensii 285 de milioane de lei, reprezentând contribuţia către fondurile de pensii administrate privat. Dacă după primele două luni de investiţii banii colectaţi în conturile fondurilor de pensii au avut mai mult randamente negative, în ultima perioadă, fondurile şi-au schimbat strategiile de investire. Ele au migrat de pe piaţa de capital, acumulându-se preponderent în două instrumente de investire care asigură venituri sigure, dobânzi sau randamente.
Statisticile oficiale date publicităţii arată că fondurile de pensii renunţă să mai investească în acţiunile listate la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) şi sunt din ce în ce mai atrase de titlurile de stat şi de depozitele bancare.
Investiţii prudente în titluri de stat
Cei mai mulţi bani strânşi până acum de fondurile de pensii private sunt păstraţi în conturile statului. Indiferent dacă aţi aderat la fondul de pensii ING, la Generali, la Interamerican, la AIG sau la AVIVA, banii dumneavoastră au fost investiţi preponderent în titluri de stat. Excepţie face fondul de pensii al Allianz-Ţiriac, ale căror active au fost investite cu precădere în depozite bancare, în proporţie de 90%. Conform Comisiei de Supraveghere, la ultima raportare, fondul ING anunţase că a investit 67,7% din active în obligaţiuni de stat (titluri de stat), Interamerican – 66,1%, AIG – 57%, AVIVA – 47%, Generali – 34% etc. Pe ansamblu, 44% din fondurile colectate în contul pensiilor private au ajuns plasate în titluri de stat. „Plasamentele în titluri de stat sunt investiţii prudente, care aduc randamente garantate, peste rata inflaţiei. Pe o piaţă bursieră într-un declin continuu, alternativa cea mai sigură sunt titlurile de stat“, spune reprezentantul unui fond de pensii.
De o lună, Ministerul Economiei şi Finanţelor (MEF) emite titluri de stat de tip banchmark, pe care le tranzacţionează pe BVB. Ultima emisiune a avut loc la sfârşitul săptămânii trecute şi s-au vândut titluri cu scadenţă la trei ani, în valoare de 85,5 milioane de lei şi cu un randament maxim acceptat de MEF de 10,48%. Randamentul este chiar mai mare decât dobânzile practicate la depozitele bancare, care, în medie, se învârtesc în jurul cifrei de 10% pe an. Cererea de titluri de stat este mare, dar Ministerul Economiei şi Finanţelor a vândut până acum numai a zecea parte din titlurile promise pentru primul semestru din anul 2008.
Depozitele bancare înghit pensiile private
Viitorii plătitori de pensii private preferă investiţiile prudente, cu grad de risc foarte scăzut, motiv pentru care nu se mai aventurează pe piaţa de capital, ci preferă instrumentele de politică monetară. După titlurile de stat, următorul instrument de plasamente preferat de fondurile de pensii administrate privat sunt depozitele bancare. Iniţial, legislaţia nu le permitea fondurilor să plaseze în depozite bancare mai mult de 20% din activul net deţinut. Dar CSSPP a dat o derogare faţă de structura obligatorie de investire, astfel că le-a permis fondurilor de pensii private să investească mai mult în depozite bancare, timp de şase luni de la începerea colectării. În acelaşi timp, din cauza declinului Bursei de Valori, în ultima perioadă fondurile de pensii nu mai cumpără acţiuni pe piaţa internă de capital, ci investesc numai pe piaţa de capital externă. Numai într-o lună „ponderea activelor fondurilor de pensii investite în acţiuni a scăzut de la 9,53% la 6,13%“, se arată într-un raport al CSSPP. De fapt, suma cea mai mică din totalul încasărilor a fost investită pe piaţa românească de capital. Dacă în titluri de stat s-au investit 44% din fondurile de pensii private, 43% – în depozite bancare, iar în acţiuni s-au investit doar 6%, restul de 7% au fost plasate în obligaţiuni corporative, cele mai multe pe piaţa externă.
