The Economist: Un raport CE în iulie la fel de blând ca cel din februarie ar afecta imaginea UE

Suspiciunile că Uniunea Europeană, pentru a-şi masca propriul eşec, încearcă să ascundă adevărata stare a justiţiei şi corupţiei din România ar fi întărite dacă raportul Comisiei Europene din iulie ar adopta un ton la fel de blând ca al celui din februarie, scrie The Economist în ediţia sa online.
Revista britanică a publicat un articol despre corupţia din România cu titlul "În plină negare" şi subtitlul "Uniunea Europeană ascunde regresul României în privinţa luptei anticorupţie". Articolul invocă o evaluare foarte dură făcută justiţiei române în noiembrie 2007 de un expert al Comisiei Europene, procurorul belgian Willem de Pauw, un vechi consilier al UE cu o solidă expertiză în domeniu.
Acesta a redactat un raport "peer review", obţinut şi de NewsIn, care nu fusese dat publicităţii până joi şi a cărui concluzie era următoarea: "În loc să progreseze în lupta împotriva corupţiei la nivel înalt, România a înregistrat regrese pe toate fronturile (…) dacă efortul românesc anticorupţie continuă să se evaporeze în ritmul actual, în circa şase luni România se va întoarce acolo unde era în 2003". Evenimentele, susţine The Economist, vin în sprijinul avertismentului lui Pauw că România ar putea da înapoi până la nivelul din 2003. Publicaţia citează în context cazul fostului premier Adrian Năstase. Acuzat de corupţie şi dare de mită şi exonerat de comisia juridică a Parlamentului, el se gândeşte deja la o eventuală candidatură la alegerile prezidenţiale.
Acest document întocmit de expertul belgian în noiembrie 2007 nu a fost publicat, iar raportul Comisiei Europene din februarie a fost mult mai blând, limitându-se să spună că "în domenii precum lupta împotriva corupţiei la nivel înalt nu au fost demonstrate rezultate convingătoare", scrie The Economist. Unele dintre cele mai şocante exemple date de expertul belgian fie nu au apărut în raport, fie au fost "îngropate" în note de subsol, notează publicaţia. Oficialii spun că expertul a fost doar consultat cu privire la subiect, dar, adaugă ei, raportul din februarie a fost o "actualizare factuală" şi nu o evaluare a progresului României. Aceasta se va întâmpla într-un raport mai complet, aşteptat spre sfârşitul acestei luni, explică The Economist. "Ar fi încurajator dacă ar include unele dintre observaţiile lui de Pauws", adaugă publicaţia menţionând constatarea expertului: "la mai mult de cinci ani de la iniţierea eforturilor anticorupţie, publicul încă aşteaptă să vadă măcar un verdict în cazurile de corupţie la nivel înalt".”
Privind în retrospectivă, UE s-a bazat prea mult pe politicieni individuali care să sprijine proiectul anticorupţie, în special pe Monica Macovei, foarte apreciatul ministru al justiţiei, demis după ce România a aderat la UE în 1 ianuarie 2007. Aderarea a făcut elitele politice să se simtă eliberate de obligaţii, notează The Economist care citează din nou din raportul expertului belgian:  "Toate cazurile mari de corupţie la nivel înalt, demarate la scurt timp înainte de aderare şi după mulţi ani de ezitări, au fost acum întrerupte şi sunt, cel mai probabil, abandonate definitiv…". Expertul menţiona şi ANI, al cărei rol a fost slăbit, precum şi amendamentele la Codul Penal care vor afecta "în mod fatal" investigaţiile de corupţie.
Toate acestea, spune expertul, arată "intensa rezistenţă a practic întregii clase politice din România faţă de efortul anticorupţie". Eurocraţii de nivel mediu, dar şi unii diplomaţi străini aflaţi la post la Bucureşti sunt de acord. Problema este că ţări precum Franţa au făcut, din propriile motivaţii, fie financiare, fie geopolitice, presiuni pentru ca România să intre în UE devreme. Iar presiunea politică ar putea fi folosită acum pentru a ascunde, nu pentru a expune problema. Dacă raportul UE din iulie despre România este la fel de plictisitor ca cel precedent, suspiciunile nu vor face decât să se amplifice, conchide The Economist.