România riscă să piardă o parte din fondurile UE alocate pentru plata la hectar în 2008, deoarece fermierii au depus, până marţi, cereri pentru 6,9 milioane de hectare, faţă de suprafaţa de referinţă de 8,7 milioane hectare, iar plafonul financiar se va diminua proporţional cu suprafaţa neacoperită.
Campania de depunere a cererilor pentru plata la hectar aferentă anului 2008 se apropie de sfârşit, termenul limită până la care fermierii pot solicita sprijinul financiar fiind 15 mai. După această dată, se mai pot depune cereri, însă cu penalizări de 1 % pentru fiecarea zi de întârziere, până la data de 9 iunie 2008. Pentru cererile care se depun până la 15 mai, se mai pot face modificări de adăugare sau retragere a suprafeţelor până la data de 30 mai.
"Datele finale privind numărul cererilor şi suprafaţa aferentă vor fi centralizate vineri, joi fiind ultima zi în care fermierii pot depune cereri fără penalizări. Până marţi, 13 mai, au depus cereri 932.000 de fermieri, pentru o suprafaţă de 6,9 milioane de hectare", a declarat astăzi, pentru NewsIn, directorul general al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), Dan Gherghelaş.
Acesta a precizat că fermierii mai pot depune cereri şi după data de 15 mai, însă vor fi percepute penalizări de 1% pentru fiecare zi de întârziere. Potrivit directorului general APIA, dacă suprafaţa pentru care se solicită plăţile la hectar va fi mai mică decât cea de referinţă stabilită cu Uniunea Europeană, plafonul financiar stabilit pentru România în acest an va fi diminuat.
În 2008, pentru plăţi directe la hectar, România primeşte suma de 527.9 milioane de euro pentru o suprafaţă de referinţă de 8,7 milioane de hectare, ceea ce reprezintă circa 60,6 euro la hectar. Dacă suprafaţa solicitată pentru plată ar fi mai mare decât cea de referinţă, valoarea subvenţiei la hectar s-ar diminua, însă România nu ar pierde din alocarea financiară. Însă, dacă suprafaţa pentru care se depun cereri este mai mică, România nu are dreptul să acorde la hectar un sprijin financiar mai mare. În acest caz, se subvenţionează doar suprafaţa eligibilă, iar România pierde diferenţa de bani.
