O sută de mii de pasageri pe an, lanţuri de magazine, hoteluri, restaurante, zone de încărcare şi descărcare a mărfii, aşa ar trebui să arate în următorii 20 de ani aeroportul din Craiova, potrivit unui studiu efectuat de italieni.
Italienii de la Consorzio per lo sviluppo industriale Roma – Latina au prezentat ieri o parte din modul în care s-ar putea dezvolta în următorii 20 de ani aeroportul din Craiova, printr-un studiu de fezabilitate elaborat exclusiv cu banii statului italian. În opinia italienilor, pentru o dezvoltare optimă a aeroportului ar fi nevoie de 38 de hectare de teren, care sunt situate între Drumul European Craiova-Piteşti şi viitorul drum expres, care va face legătura între aceleaşi localităţi, ceea ce înseamnă că, pe lângă suprafaţa utilizată în prezent de unitate, ar mai fi nevoie şi de o mică parte din terenul din jur, intrat recent în administrarea Consiliului Judeţean (CJ) Dolj. Potrivit proiectului, 27 de hectare din cele 38 ar urma să fie folosite numai pentru dezvoltarea aeroportului propriu-zis şi a zonei de servicii şi utilităţi adiacentă, în timp ce 11 hectare sunt prevăzute pentru extinderea aeroportului.
Centru gigant de afaceri
Deşi preşedintele CJ, Ion Prioteasa, declara recent că în preajma aeroportului nu pot fi construite clădiri cu un regim de înălţime ridicat, în mijlocul proiectului prezentat ieri de italieni tronează un centru de afaceri cu o înălţime maximă de 36 de metri, adică o clădire de zece etaje. Centrul, care va fi tapetat cu panouri solare, va fi format din trei corpuri de clădire de înălţimi diferite, care vor adăposti un hotel, restaurante, săli de conferinţe, centru comercial, biserică, birouri, baruri şi alte spaţii de servicii. Studiul de fezabilitate prevede şi un terminal cargo în zona aeroportului, cu zece uşi de acces la cală, având în apropiere un spaţiu larg de încărcare-descărcare şi transfer de mărfuri.
Tocmai posibilitatea de transport al mărfurilor pe mai multe căi este văzută de italieni ca principalul atu al acestui aeroport. „Această dezvoltare a aeroportului din Craiova nu seamănă cu nici una din România, pentru că, spre deosebire de Otopeni, spre exemplu, acest aeroport are asigurate o cale de transport feroviar, dar şi una de transport fluvial. La numai 100 de kilometri de Craiova se construieşte un pod care va face mai rapidă legătura cu Adriatica“, a spus Lorenzo Mangiapelo, directorul Consorzio per lo sviluppo industriale Roma – Latina.
Aeroport şi pentru bulgari
În ceea ce priveşte procesarea pasagerilor, studiul prevede un terminal capabil să suporte un flux de o sută de mii de persoane pe an, cu cinci uşi de plecare şi două de sosire şi opt-zece puncte check-in. Aeroportul ar urma să includă şi un punct vamal complex. Proiectul prevede şi reabilitarea pistei de decolare, a celei de rulare, precum şi un nou sistem de iluminat la aeroport. Autorităţile judeţene au subliniat ieri că, în viitor, aeroportul din Craiova nu va deservi numai întreaga Oltenie, ci şi anumite regiuni din Bulgaria care sunt situate departe de capitala Sofia. „Proiectul nu se va adresa numai Regiunii Sud-Vest Oltenia, ci şi regiunilor bulgăreşti Vidin, Vratsa şi Montana“, a declarat Ileana Măjină, directoarea Direcţiei de Afaceri Europene din cadrul CJ Dolj. Trebuie precizat că, în prezent, pe aeroportul craiovean există un flux de aproximativ zece mii de pasageri pe an.
Dezvoltarea costă 60 de milioane de euro
Dacă pe hârtie modul în care s-ar putea dezvolta aeroportul din Bănie arată bine, nu acelaşi lucru s-ar putea spune despre punerea în practică a proiectului prezentat ieri de italieni. Potrivit preşedintelui CJ, Ion Prioteasa, unele investiţii ar putea fi făcute de italieni, care s-au şi grăbit să se declare interesaţi de acest aspect. Cealaltă parte, legată de infrastructura aeroportuară, ar putea fi realizată din fonduri europene, în trei etape.
Valoarea totală a proiectului estimată prin studiul de fezabilitate este de peste 60 de milioane de euro. „O parte din investiţii va fi italiană, iar pe celelalte le vom realiza prin Programul Operaţional Regional, Axa 2 de infrastructură. Proiectele pentru fonduri europene vor fi depuse însă în trei faze, pentru că, pentru cererile de finanţare mai mari de 25 de milioane de euro, este nevoie de aprobare de la Bruxelles“, a spus Prioteasa.
