Aceşti adevăraţi „Alpi“ ai Transilvaniei se disting în lanţul Carpaţilor ca o coamă uriaşă de 70 km lungime şi 40 km lăţime. La est, au ca vecini Munţii Piatra Craiului, care pornesc de la Curmătura Foii, iar la vest îi mărgineşte Defileul Oltului, peste care îţi fură privirea Munţii Lotrului. Spre Transilvania, se opresc la şesul Ţării Oltului, dominându-l arogant printr-un abrupt tectonic.
În schimb, la sud alunecă în culmi prelungi spre bazinul depresionar al Loviştei, unde oamenii au trimis apele Argeşului la odihnă în lacul de la Vidraru. Dincolo de bazin, nu mai sunt Munţii Făgăraşului – începe Culmea Coziei.
La final, calculăm cei 70 km lungime şi cei 40 km în profil transversal: rezultă că ai la picioare o suprafaţă de 2.800 km pătraţi. De pe ea se ridică să înţepe înaltul cerului vârfurile Moldoveanu, Negoiu, Viştea Mare şi Vânătoarea lui Buteanu. Ca să calci pe pământ sigur, 26 de trasee turistice îţi deschid calea spre peisaje năucitoare.
Suind de la cabana Turnuri spre cabana Podragu, puţin înainte de final, uită o clipă de efortul pe care trebuie să-l faci ca să iei în piept panta abruptă şi uită-te în jur: eşti la peste 2.000 m şi de acolo vezi pe partea stângă cum se deschide maiestuoasă, incredibilă, valea de sub vârfurile Podragu şi Tariţa. Frumuseţea este copleşitoare, iar locurile acestea, odată văzute, nu se uită niciodată.
Complexul cel mai atractiv din Făgăraş
La 2.034 de metri înălţime întâlneşti Lacul Bâlea, cel mai mare lac glaciar şi unul dintre cele mai frumoase din masivul făgărăşan. Lasă-ţi ochiul să se scalde pe întinderea de apă de peste 45.000 mp pe care altădată era o insulă ce se apropia de ţărm printr-un mic istm. Acum insula şi istmul s-au transformat într-o peninsulă ce poartă în spate una dintre cele mai căutate cabane din Munţii Făgăraş. Merită să ajungi în aceste frumoase locuri dimprejurul lacului şi al cascadei Bâlea. Sunt unele dintre cele mai frumoase, nu doar din aceşti munţi, ci din întregul lanţ carpatic.
Zona este uşor accesibilă din cele mai vechi timpuri, dar mai ales odată cu darea în folosinţă a Transfăgărăşanului. Nu numai frumuseţea zonei înconjurătoare, ci şi farmecul ei a contribuit la amplasarea aici a unuia dintre cele mai frumoase complexuri turistice din Carpaţi care, împreună cu lacul Bâlea, formează un foarte atractiv areal turistic din Făgăraş.
Între vârfurile Moldoveanu şi Negoiu (cele mai înalte din ţară), deşi există alte căderi de apă mai spectaculoase, cea mai renumită rămâne Bâlea sau Urlătoarea Bâlei, care prin saltul său de 50-60 de metri marchează de fapt, acolo, la peste 1.200 de metri altitudine, treapta inferioară a circului glaciar omonim, din care, mult mai de sus însă, porneşte pârâul care i-a dat naştere.
Lacul a fost declarat monument al naturii şi este unul dintre cele mai frumoase şi mai mari lacuri glaciare din România, cu dimensiuni ce ating 360 m în lungime, suprafaţă de 46.508 mp şi 11,35 m în adâncime. Aici există două cabane cu posibilităţi de cazare, iar de la Bâlea Cascadă există telecabină până la lac. Peisajul, de o frumuseţe austeră inegalabilă – creste zimţate şi abrupte tapetate de o floră policromă de rarităţi şi endemisme, cu ape ce cad sau picură de pe stânci, formează ansamblul vizual al căldării glaciare în care se integrează ca o mănuşă noua construcţie a cabanei la care poţi ajunge uşor vara cu orice mijloc rutier şi iarna cu telecabina de la Bâlea Cascadă.
Cascada Bâlea te pune în faţa unui spectacol de o surprinzătoare frumuseţe. Un spectacol foarte accesibil acum, datorită Transfăgăraşanului – şoseaua de 90 km care începe din localitatea Cârţa şi străbate Munţii Făgăraş cu direcţia Muntenia, ajungând până la 2.040 m. După ce Transfăgărăşanul te lasă la 1.200 m, la Cascada Bâlea, lasă-te copleşit de apa ce se prăvăleşte ropotitoare preţ de 50-60 de metri. Întreaga poveste a acestei ape îşi are începutul la izvoarele pârâului Bâlea (mult mai sus), ajunge la apogeu în albia lacului cu acelaşi nume şi coboară până aici ca să-şi ia, în cădere, numele de Cascada Bâlea.
Valea Sâmbetei – adevărată crăiasă
a zăpezii
De la cabana Valea Sâmbetei, aflată, ca majoritatea cabanelor din Făgăraş, la limita golului alpin, ţi se va deschide în faţă o superbă privelişte asupra Văii Sâmbetei, cu a sa Fereastră Mare, dar şi celebrul Colţ Bălăceni, numit şi Matterhorn-ul României.
De aici poţi începe să urci spre creastă sau să porneşti pe un traseu de cinci ore spre cel mai înalt vârf din România – Moldoveanu (2.545 m).
De la cabană îţi va fi uşor şi vara, şi iarna să ajungi spre partea superioară a Văii Sâmbăta, unde îţi poţi petrece ziua pe trasee montane. Iarna, de la această cabană ai acces spre pârtiile naturale de schi care coboară în vale.
Pentru cazare, cabana are camere cu două, trei, şase şi opt paturi şi dormitoare comune, numite aici priciuri. În total, 60 de locuri.
La vest, străjuită de impunătoarea muchie a Drăguşului, la est de muchia Caţaveiu, Valea Sâmbetei este una dintre văile nordice glaciare din „Alpii“ Transilvaniei.
Acesta e locul sporturilor de iarnă, al schiului şi snowboard-ului mai ales. Să te tot dai pe aici până târziu, în primăvară, până la sfârşitul lunii mai, uneori chiar şi în iunie, când bujorii de munte iau în stăpânire versanţii. La numai 20 de minute distanţă de cabana Valea Sâmbetei, ajungi la chilia părintelui Arsenie, loc sfânt săpat în piatră lângă un izvor de la care oamenii vin să ia apă sfinţită. Impresionantă imagine a creştinătăţii în mijlocul unor locuri dumnezeiesc de frumoase.
