Asocierea Romaniei la UE – etapa premergatoare aderarii

Incepand cu 1 februarie 1995, cand a fost definitivata procedura de ratificare a Acordului European, Romania a obtinut calitatea oficiala de tara asociata la Uniunea Europeana. Acordul de asociere este conceput ca un mijloc de pregatire a tarii care solicita aderare, dupa o perioada de timp, la U.E. In aceasta perioada estimata la zece ani, tara asociata face pregatirile necesare (de ordin politic, economic, cultural, legislativ, institutional, etc.) pentru a putea fi primita ca tara-membra cu drepturi depline.

Obiectivele acestei asocieri sunt:

– crearea cadrului corespunzator pentru dialog politic, care sa permita dezvoltarea unor relatii politice economice intre parti;

– promovarea extinderii comertului si relatiilor economice armonioase intre parti;

– sa sprijine eforturile Romaniei de dezvoltare a economiei, de desavarsire a tranzitiei la o economie de piata si de consolidare a democratiei;

– sa asigure un cadru pentru integrarea graduala a Romaniei in Uniunea Europeana, Romania actionand, in acest sens, pentru indeplinirea tuturor conditiilor necesare.

Principiile generale ale Acordului de asociere vizeaza politicile interne si externe ale partilor si constituie elemente esentiale ale acestei asocieri.

Concret, aceste principii generale ale asocierii se refera la:

– angajamentul partilor de a nu introduce reglementari care s-ar afla in contradictie cu prevederile deja negociate (clauza “stand – still” sau status quo);

– asimetria in acordarea de concesii comerciale in sensul ca in prima parte a tranzitiei, Comunitatile Europene sunt cele care isi vor indeplini angajamentele, in timp ce concesiile la care a convenit Romania vor fi puse in aplicare in a doua faza a perioadei de tranzitie;

– pe parcursul perioadei de tranzitie, partile trebuie sa procedeze de comun acord, la verificarea periodica si ameliorarea concesiilor reciproce, inclusiv la accelerarea calendarului de aplicare a acestora (clauza de accelerare). Acordul include o perioada de tranzitie de maximum zece ani, impartita in doua etape succesive (fiecare durand in principiu cinci ani).

Pentru prima data in relatiile romano-comunitare, Acordul european introduce dimensiunea politica; dialogul politic devine institutionalizat si intarit fiind perceput ca un factor decisiv in apropierea dintre parti, in asigurarea stabilitatii politice si economice pe continentul european.

Circulatia libera a marfurilor vizeaza crearea treptata a unei zone a liberului schimb in perioada de tranzitie (se prevede reducerea sistematica a taxelor vamale de import, pana la completa lor abolire).

O componenta importanta a Acordului de asociere a Romaniei la UE o reprezinta libera circulatie a fortei de munca.

In spiritul acordului se asigura numeroase conditii pe plan national si international pentru circulatia libera a lucratorilor, dreptul la stabilire intr-o anumita tara, precum si pentru furnizarea de servicii.

Prevederile din acest acord imbina aspectele de ordin economic cu cele de ordin social-moral, ceea ce creeaza un cadru favorabil pentru folosirea judicioasa a factorului uman in spatii economice mari, deschise.

Prevederi importante sunt si cele referitoare la dreptul de stabilire al cetatenilor si companiilor. In acest sens fiecare stat membru va acorda, pentru stabilirea companiilor si cetatenilor romani si pentru operatiunile desfasurate de acestia, un tratament nu mai putin favorabil decat cel acordat propriilor companii si cetateni. La randul sau, Romania va acorda acelasi tratament pentru stabilirea companiilor si cetatenilor din comunitate.

I privinta furnizarii de servicii intre Comunitate si Romania mentionam ca, in conformitate cu prevederile acordului, partile se obliga sa adopte masurile necesare pentru a permite progresiv furnizarea de servicii reciproce.

Privind persoanele fizice si juridice care desfasoara acte si fapte economice si comerciale pe teritoriul celeilalte parti, s-a convenit acordarea clauzei tratamentului national care sa instituie nediscriminarea in raport cu persoanele si companiile proprii.

Partile se angajeaza sa asigure, de asemenea, libera circulatie a capitalurilor, care imbraca forma investitiilor directe in intreprinderi (companii), lichidarea sau repatrierea acestor investitii, precum si a profitului provenind de la acestea.

Aceste prevederi ale acordului de asociere sunt de natura sa stimuleze procesele de integrare a Romaniei in structurile economice europene sau, daca nu sunt bine intelese si aplicate, sa franeze aceste procese integratoare.

In acest sens, este esentiala aplicarea corecta a acestor prevederi, care vizeaza mai intai platile curente si miscarea capitalului.

Partile se obliga sa autorizeze, in valuta liber-convertibila, orice plata, din contul curent al balantei de plati, in masura in care tranzactiile referitoare la p1ati privesc circulatia marfurilor, serviciilor sau persoanelor intre parti, care a fost liberalizata.

Atunci cand este vorba de tranzactiile din contul de capital, din balanta de plati, Romania si, respectiv, statele membre vor asigura, de la intrarea in vigoare a acordului, circulatia libera a capitalului legat de investitiile facute in procesul de stabilire a persoanelor sau companiilor si in legatura cu lichidarea sau repatrierea acestor investitii si a oricarui profit rezultat din ele.

Pana la introducerea deplinei convertibilitati a leului, Romania poate aplica in circumstante exceptionale, restrictii de schimb legate de acordarea sau preluarea de credite pe termen scurt si mediu cu conditia ca aceste restrictii sa fie impuse Romaniei la acordarea de astfel de credite si sa fie permise in conformitate cu statutul Romaniei in cadrul Fondului Monetar International.

In privinta concurentei si a altor prevederi cu caracter economic, mecanismul concurentei influenteaza substantial integrarea economica la cote superioare de calitate. Ea stimuleaza performantele economice, tehnico-stiintifice si manageriale care duc la cresterea profitabilitatii asocierii Romaniei la Uniunea Europeana.

O conditie importanta a integrarii economice a Romaniei in Comunitate este armonizarea legislatiei prezente si viitoare a Romaniei cu cea a Uniunii Europene, astfel ca legislatia noastra va deveni gradual compatibila cu cea a comunitatii.

Considerand aceasta apropiere drept o preconditie majora pentru integrarea economica a tarii asociate, se prevede obligatia tarii asociate de a lua masuri menite sa apropie reglementarile nationale de cele comunitare, acordandu-se prioritate urmatoarelor domenii: vamal, bancar, contabilitatea companiilor si impozite directe, proprietate intelectuala, protectia muncitorilor la locul de munca, servicii financiare, regulile concurentei, protectia consumatorilor, impozite indirecte, reglementari tehnice si standarde, transport si mediu inconjurator.

O componenta principala a Acordului de Asociere a Romaniei la Uniunea Europeana o constituie cooperarea economica pe baza principiilor avantajului reciproc.

Cooperarea va fi prezenta si in activitatile de cercetare si dezvoltare tehnologica ca importanti neofactori de productie, prin: schimbul de informatii stiintifice si tehnice, organizarea de reuniuni stiintifice comune, activitati comune de cercetare si dezvoltare ce promoveaza progresul stiintific si transferul de tehnologie si know-how, activitati de pregatire profesionala si programe de mobilizare pentru cercetatorii ambelor parti, dezvoltarea unei atmosfere propice cercetarii si aplicarii de tehnologii noi si protectiei corespunzatoare a proprietatii intelectuale asupra rezultatelor cercetarii, participarea Romaniei la programele comunitare de cercetare stiintifica, cu acordarea de asistenta tehnica, dupa caz.

In domeniul invatamantului si pregatirii profesionale, cooperarea va urmari ridicarea nivelului general de educatie si calificare profesionala in Romania, avand ca obiectiv: reforma sistemului de invatamant si pregatire profesionala in Romania; pregatirea la locul de munca si recalificarea, inclusiv a directorilor si functionarilor superiori civili, atat in sectorul public, cat si in cel privat; cooperarea intre universitati, recunoasterea reciproca a perioadelor de studii si a diplomelor; predarea limbilor comunitare, dezvoltarea invatamantului la distanta si a noilor tehnologii de pregatire; acordarea de burse de studii; asigurarea materialelor si a echipamentelor pentru pregatire.

In agricultura si sectorul industrial cooperarea va urmari modernizarea, restructurarea si privatizarea agriculturii si sectorului agroindustrial din Romania, punandu-se accent pe dezvoltarea fermelor particulare, a canalelor de distributie, a metodelor de depozitare, a marketingului si a managementului; modernizarea infrastructurii rurale; imbunatatirea productivitatii, calitatii si eficientei prin utilizarea unor metode adecvate.

De asemenea, cooperarea va avea ea scop crearea unui cadru propice pentru incurajarea sectoarelor de servicii bancare, de asigurari financiare in Romania.

In combaterea unor pericole mari, cooperarea urmareste sa previna utilizarea sistemelor financiare ale partilor in scopul spalarii castigurilor provenite din activitati criminale, in general si din traficul de droguri, in special.

Cooperarea culturala va acoperi mai ales schimbul necomercial de opere de aria, traduceri literare, restaurarea monumentelor, raspandirea realizarilor culturale deosebite, pregatirea specialistilor romani in acest domeniu.

In ceea ce priveste cooperarea financiara, Romania va beneficia de asistenta temporara din partea comunitatii, sub forma de donatii si imprumuturi (inclusiv de La Banca Europeana de Investitii) pentru a ajuta tara noastra in procesul de accelerare a reajustarii sale structurale pe taram economic si social.

Drept urmare, cooperarea economica dintre Romania si Comunitate va facilita procesul de reforma economica si integrare.

Pentru a trece concret la croirea unui drum spre integrarea europeana, s-a elaborat Strategia Nationala de pregatire a aderarii Romaniei la Uniunea Europeana (strategia de la Snagov 1995).

Strategia de dezvoltare, ca demers viitorologic complex, inseamna un program coerent de actiuni, care stabileste directia si obiectivul de realizat. La un anumit orizont de timp in viitor, ca si mijloacele si instrumentele de natura politicii economice avute in vedere pentru atingerea telului propus.