Definitivarea listelor de candidaţi la alegerile pentru Parlamentul European a redeschis problema avantajelor şi dezavantajelor pe care le are funcţia de eurodeputat. Ce are de câştigat şi ce are de pierdut politicianul român care va fi ales pe acest post veţi afla în cele ce urmează.
Ne-am obişnuit cu imaginea veşnic adormită a parlamentarului român. Chit că e dimineaţă sau seară, iarnă sau vară, alesul nostru cască întruna, votează pentru şapte colegi care nu au catadicsit să vină la lucrări, încasează diurne şi consumă benzină pe lună cât ar consuma un român care a vizitat ţara cu maşina. O astfel de atitudine e taxată de cetăţeanul de rând abia o dată la patru ani, la alegeri, când, pus în faţa unor liste cu nume, acesta pune ştampila pe ce i se pare mai bine. În toamnă însă, românul va fi pus să aleagă nume noi pentru o instituţie nouă pentru ţara noastră. Pe 25 noiembrie vor avea loc alegerile pentru ocuparea celor 35 de fotolii repartizate românilor în Parlamentul European, una dintre instituţiile Uniunii Europene la care România a aderat la 1 ianuarie 2007. Cu excepţia câtorva partide, listele cu candidaţi au rămas până acum goale. De ce nu se înghesuie politicienii români să se ducă parlamentari la Bruxelles?
Vot pentru 500 de milioane de europeni
Un prim dezavantaj al postului de europarlamentar, constatat şi arhicunoscut de toată lumea, este pierderea contactului cu electoratul din ţară şi realităţile vieţii politice interne. Politicienii români sunt conştienţi de faptul că naveta la Bruxelles nu e totuna cu cea la Bucureşti şi că electoratul uită repede un nume dacă acesta nu e promovat în ţară. În schimb, europarlamentarul are ocazia să discute cu şefi de stat importanţi din Europa şi hotărăşte pentru 500 de milioane de oameni, cetăţeni ai Bătrânului Continent. „Avantaje sunt. Eşti în mijlocul unor evenimente care vor fi, probabil, cuprinse în istorie, decizi nu doar pentru cetăţenii ţării tale, ci pentru 500 de milioane de europeni. Te întâlneşti cu oameni importanţi, ai ocazia să-i pui întrebări unui şef de stat precum Angela Merkel sau Nicholas Sarkozy. E clar că în momentul în care te duci la Parlamentul European nu vei mai fi luat în seamă în viaţa politică internă, aşa că depinde de cum consideră fiecare. Mie îmi place ce fac acolo şi cred că fac bine“, a spus Marian Jean Marinescu, actualmente deputat în Parlamentul European şi candidat pe listele PD la europarlamentare.
Cariera şi familia, sacrificate
Acelaşi dezavantaj ţine capul de afiş şi în viziunea deputatului Horaţiu Buzatu, candidat PLD la europarlamentare, însă pe un loc neeligibil. „Noi l-am trimis pe preşedintele partidului în fruntea listei. Asta o să-l facă pe Theodor Stolojan să fie mai puţin prezent în partid. Lucrurile o să fie un pic diferite, dar cred că vom putea suplini lipsa lui Theodor Stolojan trei-patru zile pe săptămână“, a spus deputatul Horaţiu Buzatu. Parlamentarul consideră că alt punct slab al funcţiei este naveta Bruxelles – Bucureşti – provincie şi faptul că postul cere un sacrificiu în relaţiile cu familia.
Diurna de 280 de euro, tăiată la chiul
Să vorbim însă şi despre avantaje. Fiecare europarlamentar primeşte o indemnizaţie din partea statului român egală cu cea din ţară, însă Parlamentul European plăteşte diurna şi indemnizaţia pentru transport. Conform eurodeputatului Marian Jean Marinescu, diurna ajunge la 279 de euro pe zi, însă e condiţionată de participarea la ziua de lucru. Cu alte cuvinte, nici un avantaj nu vine fără dezavantaje. Chiulul e sancţionat de autorităţile europene prin neplata diurnei, spre deosebire de parlamentul naţional unde absenţele la lucrări nu duc la sancţiuni pecuniare. În plus faţă de aceşti bani, europarlamentarul primeşte 3.700 de euro lunar pentru logistică şi secretariat şi bani pentru deplasări. Pentru fondurile primite, alesul trebuie să muncească însă pe brânci. Programul unui parlamentar european începe la ora 8.00 şi se termină, deseori, târziu în noapte.
„Salariul parlamentarului european este egal cu al celui din ţară şi parlamentul naţional este cel care îl plăteşte. Eu am o diurnă de 279 de euro pe zi. Acum depinde de om. Ori stai într-un hotel de patru stele şi mănânci homar în fiecare zi şi evident că nu îţi ajunge suma asta, ori stai într-un apartament închiriat cum stau eu. Mi-ajung banii să mănânc normal, nici sandvişuri în fiecare zi, dar nici mese cu langustă la restaurant“, a spus eurodeputatul Marinescu.
Lobby pentru România, nu pentru sine
Probabil că politicienii români şi-au mai făcut însă o socoteală, în urma căreia au decis că funcţia de europarlamentar nu e deloc atractivă. În loc de lobby neoficial pentru promovarea unor legi care să dezvolte afacerile politicianului român, aşa cum se întâmplă în parlamentul naţional, la Bruxelles alesul ar fi nevoit să facă lobby în favoarea României, oficial şi fără nici un fel de avantaje. Pentru a face acest lucru, politicianul trebuie să fie în stare să spună mai mult decât „helău“ şi „gud bai“ în engleză, să cunoască la nivel avansat cel puţin altă limbă străină şi să cunoască procedurile din legislativul comunitar.
