Escobaria este un gen de cactus cu o mare arie de raspândire: din Canada (British Columbia) pâna in Mexic (Chihuahua, Durango etc.). Creste pe terenuri foarte variate, unele expuse in plin soare, printre stânci (caz in care au spini foarte densi) sau la umbra altor plante. La asa areal, este normal sa existe multe specii si varietati. Genul Escobaria este inrudit cu genul Coryphantha si multe specii, in decursul timpului, au trecut dintr-un gen in altul. Unii autori considera escobariile ca o o subspecie a genului Coryphantha. Tendinta este de a pastra speciile nordice in genul Escobaria si cele sudice in genul Coryphantha.
Atât coryphanthele, cât si escobariile prezinta o „adâncitura“ (mai mult sau mai putin vizibila) din vârful pâna la baza mamilei (tuberculului), spre deosebire de mammillarii, care nu au asa ceva. Majoritatea coryphanthelor au in epiderma glande care produc un nectar, spre deosebire de escobarii, la care lipsesc. In privinta florilor, coryphanthele au petale simple, pe când escobariile tind sa aiba petale franjurate. Escobariile sunt plante de pâna la 20 cm inaltime, cel mai adesea lastarite, cu flori mici, in nuante de roz, cel mai des, care apar primavara si vara. Speciile care lastaresc puternic au o perioada de inflorire indelungata si se adapteaza usor la conditiile de cultura ale fiecaruia, facând din ele plante foarte potrivite pentru incepatori.
Escobaria vivipara are raspândirea cea mai mare. Dintre favorite amintim Escobaria vivipara cu flori magenta, Escobaria vivipara v. rosea din muntii Nevada cu flori purpurii, si Escobaria vivipara v. bisbeeana din sud-estul Arizonei (din zona orasului Bisbee), cu corpul mai mic si acoperit de spini desi albi cu vârful maroniu, cu flori roz la inceputul verii.
O specie extrem de rezistenta la frig este Escobaria missouriensis, o planta care lastareste puternic, cu flori verzi-galbui la sfârsitul primaverii, in cazul in care planta a fost tinuta intr-un loc foarte luminos. Cultura escobariilor se face in soluri foarte poroase si drenate, intrucât plantele sunt foarte vulnerabile la excesul de umezeala. Iarna se pot pastra in locuri luminoase, fara a fi udate, pâna la temperaturi apropiate de zero grade Celsius. Inmultirea se poate face usor din seminte, lastari sau chiar butasi.
