Sporul de tuberculoză, tranşat în instanţă

Versiunea pentru tiparire

Marimea textului:

Sporul de tuberculoză aduce angajaţii şi managerii de spitale faţă în faţă în sălile de judecată. Zeci de cadre medicale şi nemedicale de la Spitalul „Victor Babeş“ şi Spitalul de Urgenţă din Craiova acuză conducerile unităţilor că le-au ciuntit în mod abuziv aceste drepturi salariale.

15 angajaţi ai Spitalului de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie „Victor Babeş“ din Craiova au obţinut săptămâna trecută o decizie judecătorească definitivă şi irevocabilă, prin care conducerea spitalului trebuie să le acorde retroactiv, pe trei ani, diferenţe de la 50% la 100% pentru sporul de tuberculoză.

Cadrele medicale au reclamat că spitalul le-a redus la jumătate sporul, în condiţiile în care toate secţiile de pneumoftiziologie din ţară aveau spor de 100%. Fiecare angajat trebuie să primească acum cel puţin 100 de milioane de lei.

Sporul de tuberculoză este reglementat prin contractul colectiv de muncă şi se situează între 50% - 100%, în funcţie de gradul de risc la care sunt expuşi angajaţii de a se îmbolnăvi de tuberculoză de la bolnavii pe care îi îngrijesc.

Avalanşă de plângeri în instanţă

„Din primăvara lui 2004 ne-a fost redus abuziv la jumătate sporul de tuberculoză de către conducerea spitalului. Mai întâi, am făcut demersuri la Ministerul Sănătăţii pentru rezolvarea situaţiei. Trebuie să vă spun că acolo ministrul nu are audienţe, aşa că am fost în audienţă la un referent din minister. Răspunsul a fost că nu putem să ne obţinem drepturile decât pe cale judecătorească“, a declarat dr. Mirela Mihăilescu, unul dintre angajaţii care au dat în judecată spitalul.

Victoria obţinută de cei 15 i-a încurajat şi pe ceilalţi aproximativ 50 de angajaţi din secţiile de pneumoftiziologie din Spitalul „Victor Babeş“, care vor să depună la rândul lor plângere în instanţă pentru a obţine diferenţa de bani până la 100%.

Singura problemă, spun cadrele medicale, este că decizia judecătorească nu obligă spitalul să intre în legalitate, ci doar să dea banii din urmă. Ulterior acestei date, angajaţii ar trebui să dea în judecată periodic spitalul pentru a-şi recupera banii în continuare. „Ar însemna să o ţinem numai în procese ca să ne obţinem drepturile, pentru că ei nu ni le vor acorda de bunăvoie“, consideră dr. Mirela Mihăilescu.

Aceeaşi poveste, alt spital

Aceleaşi încălcări ale contractului colectiv de muncă au fost semnalate şi de personalul medical şi nemedical din Clinica de Chirurgie Toracică a Spitalului de Urgenţă Craiova. Cei 26 de angajaţi de aici spun că au avut un spor de 80%, care ar fi fost redus la 50%, printr-o decizie a managerului Cristina Calangiu. „De la 1 iulie a fost diminuat sporul de tuberculoză fără să fim înştiinţaţi. Pe 6 august, am trimis conducerii spitalului o adresă prin care ceream să ne explice care au fost motivele acele decizii, dar nu am primit răspuns nici până astăzi“, a spus dr. Rodica Dilof, şeful Clincii de Chirurgie Toracică.

Dr. Dilof susţine că decizia este cu atât mai greu de înţeles cu cât cadrele medicale ar avea toate argumentele să primească sporul de TBC, având în vedere că, în ultimii ani, şase angajaţi din secţie au luat tuberculoză de la pacienţii pe care îi îngrijeau: „Aici nu este ca la Psihiatrie, unde poţi să-ţi ieşi din minţi dacă îngrijeşti un bolnav psihic. Dacă te îmbolnăveşti de tuberculoză, este foarte mare riscul să-ţi îmbolnăveşti şi familia“.

Chirurgie fără aparatură

Alt motiv de nemulţumire la Chirurgie Toracică este că, deşi sporul a fost diminuat, volumul de muncă a crescut considerabil. „Conducerea a încheiat în schimb contracte cu sanatoriile de la Leamna şi Mihăieşti, ca să ne mai trimită şi bolnavii de tuberculoză de acolo, la consultaţii“, susţine dr. Dilof, care este de părere că managerul ar trebui mai degrabă să se ocupe de achiziţionarea aparaturii medicale necesare pentru funcţionarea corespunzătoare a secţiei. „Mai bine ar aloca 60 de milioane de lei pentru aparatură, că nu mai avem cu ce să operăm bolnavii“, a încheiat şefa Clinicii de Chirurgie Toracică.

„Prin acord comun cu SANITAS, am luat din sporuri“

Argumentele cadrelor medicale au impresionat-o prea puţin pe managerul Spitalului de Urgenţă. Dr. Cristina Calangiu spune că nu a făcut altceva decât să ia bani de undeva ca să acopere alte cereri salariale, iar vinovat pentru acest lucru ar fi Sindicatul SANITAS.

„Chirurgia toracică avea 80%, deşi trec poate luni de zile fără să apară un caz de tuberculoză. În momentul declanşării, în vară, a conflictului de muncă, am încercat să găsesc resurse pentru 2%. Prin acord comun cu SANITAS, am luat din sporuri de pe unde erau, ca să ia uniform toată lumea. Ne-am interesat şi am aflat că, la vremea aceea, secţia de TBC de la Spitalul de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie avea sporuri de 50%“, a spus dr. Calangiu.

„A făcut-o fără să întrebe sindicatul SANITAS. Nu ştim de unde trebuia să ia banii, că face tot felul de jonglerii cu ei, iar noi nu am văzut nici până acum sporul de 2%. Din martie tot aşteptăm“, a explicat Ion Cotojman, liderul SANITAS de la Spitalul de Urgenţă Craiova.

O obligaţie morală

Încercând să facă pe plac SANITAS, Cristina Calangiu a intrat în conflict cu Sindicatul Medicilor „Pro Medica“. Conducerea „Pro Medica“ a avut iniţiativa de a da în judecată, în numele salariaţilor de la Chirurgie Toracică, conducerea spitalului pentru acordarea sporului de 80%.

„Dacă dânşii vor să ne dea în judecată, nu au decât. Într-un spital, singurii care aduc venituri sunt medicii. Iar dânşii, dacă sunt de bună credinţă, să se gândească mai întâi ce au făcut în mod obiectiv pentru a aduce venituri spitalului“, a explicat managerul. Cât despre încheierea contractelor cu Mihăieşti şi Leamna, Calangiu a precizat că este o obligaţie legală ca spitalele mici să încheie contracte cu spitalele mai mari pentru cazurile mai complicate, care le depăşesc atribuţiile.

Banii pentru salariaţi vor fi luaţi de la bolnavi

Câştigul angajaţilor ar putea însemna nenorocirea bolnavilor. Managerul Spitalului de Urgenţă spune că sumele necesare pentru sporuri nu vor putea fi luate decât din banii alocaţi pentru hrana sau medicamentele bolnavilor. Care bani, ne putem întreba, din moment ce fondurile lunare alocate pentru achiziţionarea medicamentelor au fost diminuate oricum de la 12 miliarde de lei la cinci miliarde? Nici Autoritatea de Sănătate Publică (ASP) Dolj nu vede o rezolvare a situaţiei. Instituţia care reprezintă Ministerul Sănătăţii în teritoriu a obţinut un răspuns clar din partea Ministerului Sănătăţii: spitalele să se descurce pe cont propriu. „Dacă pierd procesul, spitalele trebuie să plătească din venituri proprii. Totuşi, pentru ca situaţii de acest gen să nu mai apară, domnul ministru a luat în calcul posibilitatea modificării salarizării, astfel încât aceste sporuri să fie incluse în salarii“, a spus prof. dr. Dan Gabriel Mogoş, directorul executiv al ASP Dolj.