Credincioşii creştin-ortodocşi şi cei greco-catolici au început de astăzi postul Paştelui, perioada de pregătire spirituală pentru a sărbători Învierea lui Iisus Hristos, care va fi anul acesta la 1 mai. Postul durează 40 de zile şi este cel mai lung şi mai aspru de peste an. Postul Sfintelor Paşti sau Postul Mare aminteşte de postul celor 40 de zile ţinute de Mântuitor înainte de începerea activităţii Sale mesianice.
Durata de 40 de zile a Postului Paştilor se întemeiază pe o tradiţie din Vechiul Testament: potopul, care trebuia să spele Pământul de păcate, a ţinut 40 de zile şi 40 de nopti; 40 de ani evreii au mânat în pustiu, înainte de a ajunge pe pământul făgăduinţei; Moise a stat pe munte 40 de zile pentru a primi Legea.
În Postul Mare creştinii trebuie să dea dovadă de o grijă spirituală sporită, prin renunţarea la alimentele de provenienţă animalice. Mai mult, aceştia trebuie să se înalte sufleteşte prin rugăciune alături de fapte bune.
În calendarul bizantin Postul Mare începe în lunea de după Duminică izgonirii lui Adam din răi, iar cel latin cu Miercurea Cenuşii.
Postul reprezintă reţinerea totală de la anumite alimente şi băuturi în scop religios şi moral. Mai mult, creştinii trebuie să se reţină de la anumite gânduri necurate, pofte, patimi sau fapte rele. Acest lucru înseamnă că postul trupesc trebuie însoţit de postul sufletesc.
În Postul Mare sunt doar două dezlegări la peşte, de Buna Vestire, 25 martie, şi în Duminica Floriilor, 24 aprilie.
