În aer nu există scaune cu rotile. Carmen Vasilescu, o tânără cu tetrapareză spastică, a sărit de patru ori cu paraşuta

La 35 de ani, Carmen Vasilescu a trăit experienţe cât pentru trei vieţi. A sărit cu paraşuta de patru ori, ultima dată văzând Dubaiul de la mii de metri altitudine. S-a dat în rollercoaster. A călărit. A zburat cu balonul cu aer cald. A făcut scufundări. S-a fotografiat cu sute de artişti din ţară şi cu artişti internaţionali, fiind nelipsită de la concerte şi spectacole. A jucat rolul Julietei într-un spectacol care a făcut parte din Festivalul Internaţional Shakespeare. Lucrează ca PR pentru mai mulţi artişti. Scrie o carte. Ar mai fi o precizare. Carmen şi-a trăit toată viaţa în scaun cu rotile. Suferă de tetrapareză spastică.

Trăieşte clipa

“Sunt un avorton recuperat. Aşa a fost să fie”, a spus cândva. Carmen este, însă, mult mai mult de atât. E un om care a demonstrat că imposibilul există doar atâta timp cât îi dai tu voie să existe. Că un destin care pare implacabil poartă în el, de fapt, sâmburele extraordinarului.

“Trăieşte clipa” nu e doar un motto pentru Carmen. Este o definiţie a vieţii sale. În ciuda destinului nefericit care se prefigura după naşterea sa, Carmen Vasilescu a decis să trăiască. În cel mai plin, frumos şi adevărat sens al cuvântului. A mers la o şcoală normală, în cartierul său, pentru că ştia că are dreptul să urmeze cursurile unei şcoli normale, în ciuda dizabilităţilor, şi a fost o elevă eminentă. Şi-a dorit să se bucure de viaţă şi să extragă din ea ce e mai bun. Şi, privind în urmă, ştie că e un om împlinit. Carmen a anihilat, prin voinţa sa supraomenească, prin iubire şi optimism neţărmurit, prejudecăţi şi obstacole de orice fel. A dovedit unei lumi întregi că limitele nu există decât atunci când tu singur ţi le impui.

Este PR al mai multor artişti şi lucrează la o autobiografie

Carmen şi-a dorit mereu să guste din bucuria vieţii. E omniprezentă. Acolo unde este un eveniment, este şi Carmen. La un concert, la un spectacol, la un festival.

La un concert al unei trupe, în urmă cu mai mulţi ani, a fost invitată de artistele de pe scenă să facă o poză cu ele şi a rămas surprinsă de propunere. Atunci “şi-a deschis ochii către această lume frumoasă.”
A simţit că se regăseşte aici şi îi oferă energia. S-a simţit “egală”, tratată cu respect şi cu zâmbetul pe buze şi asta i-a trezit dorinţa să intre în această lume. Astăzi, Carmen lucrează la un radio online, unde scrie materiale despre domeniul muzical, şi este PR al mai multor artişti din ţară. Pentru că nu îşi poate folosi mâinile, scrie ajutându-se de gură şi de nas. Lucrează la o carte despre viaţa sa şi a aşternut deja 300 de pagini. Doar a adunat atâtea experienţe încât ar putea scrie şi 1000.

În aer nu există scaune cu rotile

Carmen a sărit cu paraşuta. Nu doar o dată, ci de patru ori. Ultima dată, în Dubai. Şi-a dorit atât de mult să guste zborul încât nu s-a lăsat până nu a găsit un instructor care să accepte să sară împreună cu ea.
“A fost o întreagă aventură pentru că trebuia să găsesc persoana potrivită, dispusă să îşi asume riscul să sară împreună cu mine, eu fiind o persoană cu dizabilităţi, foarte spastică. Era nevoie de cineva care mai avusese o astfel de experienţă. Am căutat pe Google, am găsit pe cineva din Turda şi am sărit împreună de trei ori”.

Primul salt nu i-a potolit setea, ci a determinat-o să îşi dorească mai mult. Pentru că, e clar pentru oricine îi descoperă povestea, Carmen Vasilescu e dependentă, pur şi simplu, de adrenalină.

“Mi-am dorit să urc şi mai sus şi am mers în Dubai, unde “am levitat” şi am avut parte de cea mai frumoasă privelişte. Este o eliberare totală. Acolo simt că las trupul departe şi rămâne sufletul. Este mai mult decât poate fi descris în cuvinte”.
Printre altele, a zburat cu parapanta la Pammukale, cu balonul cu aer cald, a făcut scufundări în Antalya, împărţind aerul din tubul de oxigen cu instructoarea sa, a schiat, a călărit.
Mama sa este cea care o susţine în toată nebunia frumoasă care i-a hrănit aceste ţeluri.

A fost Julieta, pe scena Teatrului Naţional din Craiova

Deşi a făcut salturi de la înălţime, spune că una dintre cele mai grele provocări a fost să joace teatru. Dacă în aer devii liber, pe scenă spune că “e foarte complicat să joci o scenă şi să ignori totul din jurul tău”.
A urcat pe scenă în calitate de Julieta la Teatrul din Craiova, avându-l alături pe actorul Cătălin Miculeasa în rol de Romeo, chiar într-un spectacol din cadrul Festivalului Internaţional Shakespeare
“Când am primit rolul, mama mi-a zis să mă retrag pentru că era foarte mult text de învăţat şi ştia că nu sunt tocilară. Dar am învăţat prima textul”.

Carmen Vasilescu, o lecţie de necuprins

Nimeni din familia lui Carmen nu are astfel de pasiuni. “Toată lumea îmi zice că sunt nebună, îmi place să cred că sunt nebună în sensul frumos”, spune ea. Spune că imposibilul poate fi depăşit cu susţinere şi cu încredere în propriile forţe. “Forţa mea este iubirea în toate formele sale”, o spune Carmen Vasilescu, zâmbind.
Şi planuri sunt încă multe. Vrea să facă parasailing şi i-ar plăcea enorm să ajungă în Japonia. Şi, de ce nu, şi pe Lună. Într-un fel, a ajuns deja acolo. Şi-a luat bilet virtual de la NASA, iar numele său a fost pus pe un stick trimis în spaţiu, care a orbitat în jurul satelitului Terrei.

Carmen e o lecţie atât de mare, încât abia o putem cuprinde cu mintea şi cu sufletul.

CITEŞTE ŞI: A spart coaja infinitului. Povestea oltencei Daianei Dajulescu, pilot de avion la doar 25 de ani