Legume în pas cu tehnologia

Un inginer agronom din Mehedinţi a investit în două hectare de sere hi-tech. Un soft controlează umiditatea, temperatura şi cantitatea de nutrienţi din sere, aşa că toată munca se desfășoară cu o precizie farmaceutică. În prezent, antreprenorul are deja contracte cu lanţurile de supermarketuri.
„Avem şi echipament de control climatic, cu care controlăm tot ceea ce înseamnă interiorul, adică umiditate, temperatură, deschiderea ferestrelor, totul se face automat“, explică tânărul. Aşa funcţionează sera hi-tech a lui Ionuţ Buculeasa din satul Dănceu, comuna mehedințeană Jiana. A vrut să-şi practice meseria şi a avut curajul să acceseze fonduri europene pentru a relansa legumicultura din sudul judeţului. 65% din cele 1,2 milioane de euro au fost din fonduri nerambursabile, iar pentru partea lui s-a împrumutat la bancă. A dorit de la început să fie un lucru de calitate şi a ridicat serele cu cel mai important constructor din Europa. „Totul a pornit dintr-un principiu foarte simplu: să profesez ceea ce am învățat. Fiind inginer agronom, ideea a fost să dezvolt un bussines în agricultură. Proiectul a fost scris în 2009. Efectiv, lucrările au început undeva în 2011. Le-am finalizat în 2014 și am intrat în producție. A fost primul proiect făcut în România pe deschidere de 12,8 m, cu înălţimea de 8 metri la coamă. (…) Avem o capacitate de 32.800 de plante“, a povestit Ionuţ Buculeasa.

Legumele din solariile hi-tech, pe rafturile supermarketurilor

Plantele din solariile hi-tech sunt hrănite individual printr-un sistem supertehnologizat de picurare, lucru reflectat în producţia de calitate. Dacă în 2014, în sere s-au produs aproximativ 350 de tone de roșii, în anul agricol trecut, antreprenorul a mizat mai mult pe cultura de castraveți, iar acum, din cauza lipsei forței de muncă, a mers pe culturi de dovlecei, castraveți și pepeni. „Am putut să ajungem până la aproximativ 18 oameni, ca și forță de muncă, ceea ce din punctul meu de vedere, pentru localitatea aceasta, este un mare beneficiu. Și totuși, forța de muncă este greu de găsit din cauza populației îmbătrânite din mediul rural“, a precizat Ionuţ Buculeasa.
Pentru că puțini sunt cei care aleg să lucreze în solariile de la Dănceu, la sol au fost plantate, în acest an, mărar, pătrunjel, ridichii, iar în aer, pe substrat, dovlecei, castraveți și pepeni, fiind culturi care necesită o forță de muncă mai puţin numeroasă. „Un pepene galben se recoltează la 1 kg – 1,5 kg, poate și mai mult, pe când un castravete, la 80-100 de grame, iar dacă nu e recoltat la timp, sare din calibru și apar alte probleme. Pepenele galben este mai puțin pretențios din punctul acesta de vedere, plus că un calcul simplu ne arată că de la 100 g la 1,5 kg înseamnă 15 operațiuni pentru același volum de marfă“, a explicat inginerul agronom.
Tot în acest an, investitorul se întoarce într-o altă seră, de un hectar, la tehnologia pe sol. „O să folosesc pentru prima dată pepenele verde altoit. Estimăm undeva la 80-100 de tone la hectar. Este o producție care ne poate asigura un venit bun cu cheltuieli de producție foarte mici“, a precizat antreprenorul.
Odată cu primele recolte din solariile hi-tech, au venit și contractele cu supermarketurile. Și în acest an, dovleceii din Dănceu vor ajunge în lăzile din magazinele românești, după 20 aprilie, castraveții aproape de 1 mai, iar pepenele galben, pentru că are o perioadă de vegetație mai mare, probabil după 20 mai.
Chiar dacă există o piață sigură de vânzare, importurile dau bătăi de cap producătorilor români. „Deși avem contracte cu toate supermarketurile, există de multe ori riscul să rămâi cu marfa pentru că vin importurile și atunci se face un dezechilibru în calculul matematic. Problemele sunt de toate felurile, de la a controla condițiile meteo, deși suntem destul de dotați, până la a controla vânzarea, căci vorba aceea: «Să produci este ușor, să vinzi este aproape imposibil», iar prețul contează atât de mult“, a mai precizat inginerul agronom.
Pentru că totul evoluează în funcție de cerere și ofertă, pentru cea de-a doua parte a anului încă se fac calcule privind alte culturi. „Vom face niște studii. În plus, avem o relație foarte bună cu hipermarketurile, care ne pot furniza informații despre ceea ce lipsește pe piață. Dacă se presupune că este rentabil să mergem pe monocultură, așa vom face. Dacă se estimează că va fi cerere mare pe ardei, vom merge pe această cultură“, a spus Ionuţ Buculeasa.

Fabrica de procesare, sub semnul insuccesului

În serele hi-tech totul se desfășoară cu precizie. „O plantă este ca și un om. Trebuie să mănânce regulat, la ore fixe, să fie aerisită bine“, ne explică inginerul agronom din Dănceu. Și chiar așa se întâmplă în solariile sale. Singurul inconvenient al acestor sere este că nu pot fi folosite iarna. „Serele nu sunt proiectate pentru a funcționa iarna. Este foarte greu să le încălzești, costurile fiind foarte mari. Ar fi fost necesar un ecran termic care să se închidă automat. Dar există și avantaje. Fiind foarte înalte, se ventilează bine vara și acest lucru este benefic pentru culturi“, a precizat Ionuţ Buculeasa.
Și pentru că legumele cresc sub strictă supraveghere în solarii, iar producțiile sunt bune, inginerul agronom a ridicat și o mică fabrică de procesare. Afacerea nu merge însă pe măsura aşteptărilor. „Fabrica a funcționat o perioadă, dar ca și producător de conserve este foarte greu. În plus, hibrizii pe care îi folosim trebuie să aibă niște indicatori de rezistență, care nu sunt benefici procesării. De obicei, procesare se face cu legume din câmp“, a explicat inginerul agronom.
Singurele legume din solariile hi-tech care se pretează procesului de procesare sunt castraveții și gogonelele, așa că, toamna, iau şi ele drumul supermarketurilor.