Acasă Local Dolj „Craiova Culturală“, finanțată nelegal?

„Craiova Culturală“, finanțată nelegal?

Antoniu Zamfir, președintele ACCCE 2021, e așteptat să facă publice contractele pe bani din bugetul local (Foto: Arhiva GdS)
Antoniu Zamfir, președintele ACCCE 2021, e așteptat să facă publice contractele pe bani din bugetul local (Foto: Arhiva GdS)
Antoniu Zamfir, președintele ACCCE 2021, e așteptat să facă publice contractele pe bani din bugetul local (Foto: Arhiva GdS)

Asociația „de drept privat“ care gestionează participarea municipiului în competiția pentru Capitală Culturală Europeană 2021 a cheltuit în perioada 2013-2014 peste 840.000 de euro, majoritatea bani publici din bugetul local. În ce bază legală a vărsat municipiul fonduri publice în conturile asociației? A respectat Legea nr. 350/2005 privind finanțarea ONG-urilor? Între documentele pentru ședința de astăzi a CL Craiova s-a strecurat o convenție suspectă. 

Asociația „Craiova Capitală Culturală 2021“ (ACCE 2021), entitatea care organizează participarea municipiului în competiția europeană, a convocat Adunarea Generală (AG) pentru data de 6 martie 2015. Pe ordinea de zi a ședinței se află prezentarea raportului de activitate pentru anul 2014 și proiectul de buget pe 2015. Municipiul Craiova este membru în ACCCE 2021. În consecință, Consiliul Local (CL) Craiova își va desemna în cadrul ședinței ordinare de astăzi reprezentantul în AG care va vota punctele înscrise pe ordinea de zi. În documentația atașată proiectului de hotărâre (HCL) privind desemnarea lui Ionuț Pârvulescu în AG, consilierii municipali pot vizualiza fundamentarea bugetului de venituri și cheltuieli (BVC) pe 2015. În forma prezentată, BVC se bazează exclusiv pe subvenția de 400.000 de lei alocată din bugetul local (HCL nr. 31/ 2015, Anexa 8).

O convenție suspectă, rătăcită între documente

La sfârșitul documentați­ei atașate, publicată pe site-ul Primăriei Craiova, este prezentat modelul unei convenții între municipiu, prin CL Craiova, și ACCCE 2021. Obiectul convenției îl constituie, printre altele, „realizarea de festivaluri, evenimente și spectacole ce au ca scop promovarea orașului și a candidaturii” acestuia (art. 2) în competiția europeană. Printre obligațiile CL Craiova se numără stabilirea „în bugetul de venituri și cheltuieli a aportului financiar pentru realizarea obiectivelor“ (cap. II, art. 1, lit. a), dar și „monitorizarea activității desfășurate în cadrul asociației“ (cap. II, art. 1, lit. b). La rândul ei, ACCCE 2021 se obligă, printre altele, să „prezinte anual primarului municipiului Craiova un raport de activitate, iar în termen de 30 de zile de la încetarea convenției, un raport final de activitate“ (cap. II, art. 2, lit. g). Convenția este valabilă până la 31 decembrie 2015, „cu posibilitatea prelungirii acesteia, cu acordul părților“ (cap. IV, art. 1). Convenția de colaborare încetează în următoarele situații (cap. III, art. 2): prin acordul părților; în situația în care una dintre părți nu respectă clauzele prevăzute și obligațiile asumate; în situația în care sumele nu au fost utilizate în scopul în care au fost alocate; în situația în care nu au fost prezentate la timp rapoartele intermediare și raportul final de activitate; în situația în care asociația îngrădește autorității locale dreptul de verificare a actelor financiar-contabile. În numele municipiului Craiova, actul ar trebui semnat de primarul Lia Olguța Vasilescu. Apariția proiectului de convenție în documentația anexată este extrem de ciudată. În primul rând, proiectul de HCL se referă la desemnarea reprezentantului CL Craiova în AG, nu la încheierea convenției, pentru care ar fi nevoie de o HCL separată. Fără mandat, primarul nu poate semna un act în numele CL Craiova. Apoi, prin acest act, ACCCE 2021 s-ar obliga să prezinte anual primarului un raport de activitate. În mod normal, beneficiarul proiectului ar trebui să fie CL Craiova. Primarul Lia Olguța Vasilescu a precizat pentru GdS că această convenție a fost făcută „pentru plata celor 400.000 de lei“, dar că ea „nu va intra pe ordinea de zi a CL Craiova“. Semnalele de alarmă trase de GdS par să fi dat de gândit specialiștilor din primărie. Jurnaliștii au arătat că „entitatea privată“ ACCCE 2021 nu respectă OUG nr. 34/2006 privind achizițiile publice, ea fiind autoritate contractantă deoarece este finanțată din fonduri publice.

Cum se finanțează ONG-urile din bani publici

Legea nr. 350/2005 privind regimul finanțărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activități nonprofit de interes general se referă la modul în care ONG-urile pot accesa fonduri guvernamentale sau locale. În accepțiunea legii menționate, finanțarea nerambursabilă (art. 2, lit f ) este „alocație financiară directă din fonduri publice, în vederea desfășurării de către persoane fizice sau persoane juridice fără scop patrimonial a unor activități nonprofit care să contribuie la realizarea unor acțiuni sau programe de interes public general, regional sau local“, iar fondurile publice sunt sume alocate de la bugetul local (art. 2, lit. g). Prevederile Legii nr. 350/2005 se aplică „pentru atribuirea oricărui contract de finanțare nerambursabilă din fondurile publice“ (art. 3, alin. 2). Atribuirea contractelor de finanțare nerambursabilă „se face exclusiv pe baza selecției publice de proiecte, procedură care permite atribuirea unui contract de finanțare nerambursabilă din fonduri publice, prin selectarea acestuia de către o comisie“ (art. 5). Procedurile de planificare și executare a plafoanelor fondurilor destinate finanțării nerambursabile, procedurile de atribuire a contractelor de finanțare nerambursabilă, contractele de finanțare nerambursabilă încheiate de autoritatea finanțatoare cu beneficiarii, precum și rapoartele de execuție bugetară privind finanțările nerambursabile constituie informații de interes public, potrivit dispozițiilor Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public (art. 11). În perioada 2013-2014, ACCCE 2021 a cheltuit în total 3,7 milioane de lei (840.000 de euro), cea mai mare parte a fondurilor provenind din bani publici. Ne întrebăm care a fost baza legală (actul) prin care banii au fost vărsați în conturile asociației, ONG „de drept privat“, care susține că nu se supune Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.

Transparența, obligatorie

O convenție între municipiul Craiova și ACCCE 2021, prin care orașul se obligă să aloce din bugetul local fonduri pentru activitățile derulate de asociație nu poate fi încheiată fără respectarea transparenței cerute de Legea nr. 350/2005 privind finanțarea ONG-urilor. Chiar și în cazul nerespectării legii menționate, în spiritul transparenței față de comunitatea care finanțează asociația, în convenție ar trebui introdusă o clauză specială de genul: până la data de 15 martie 2015, ACCCE 2021 se obligă să informeze CL Craiova și să publice pe site-ul propriu (www.craiovaculturala.ro) situația tuturor contractelor încheiate de asociație, cu numele beneficiarilor și sumele primite de aceștia. Clauza ar trebui să constituie pact comisoriu (art. 1553 Cod Civil), iar neexecutarea obligației prevăzute până la data stabilită inclusiv să atragă rezilierea de drept a convenției. Această clauză ar putea fi introdusă și în actele adiționale de prelungire a convenției, păstrând 15 martie ca dată-limită pentru transparentizarea cheltuielilor din bani publici.

Lucrează din 2001 în presa scrisă și abordează subiecte diverse cum ar fi evenimentele, subiectele sociale, cele legate de administraţia locală, de politică, economie, dar şi investigație. A urmat traininguri pe jurnalism social, politic, acces la informaţii şi investigație, în special cele prin intermediul Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI) şi Rise Project.
Exit mobile version