Plata pentru orele suplimentare şi o eventuală recunoaştere a meritelor din partea şefilor sunt extrem de tentante pentru majoritatea angajaţilor. Totuşi, munca frecventă peste program generează o serie de probleme atât pe plan personal şi social, cât şi pe plan profesional, putând culmina chiar cu pierderea locului de muncă.
Potrivit specialiştilor în resurse umane, numărul angajaţilor dispuşi să rămână peste program pentru că primesc bani mai mulţi şi/sau au impresia că vor fi mai bine văzuţi şi evaluaţi profesional este destul de mare. „De regulă, un astfel de salariat este dispus să-şi sacrifice viaţa personală pentru carieră şi pentru că are motive personale (evită confruntarea cu problemele familiale sau compensează lipsa vieţii sociale în afara serviciului)“, explică specialiştii în resurse umane citaţi de banknews.ro. Nu întotdeauna rămânerea peste program este alegerea angajaţilor, unele persoane având atât de mult de muncă încât nu pot face faţă cerinţelor în cele opt ore de muncă. „Această rămânere peste program este cauzată, în mare parte, de multitudinea de probleme pe care angajatul le are de rezolvat în cele opt ore de lucru şi cărora, de cele mai multe ori, nu le poate face faţă fizic. De aceea, «alege» să rămână peste program“, explică Irina Manolescu, directoare executivă a Career Solutions International, citată de banknews.ro.
Cu cât numărul de ore lucrate este mai mare, cu atât riscul creşte
Indiferent că sunt obligaţi de situaţie sau că aleg din proprie iniţiativă să rămână peste program, motivaţi fiind de o rotunjire a veniturilor sau de dorinţa de afirmare, în timp, munca peste orele de program poate genera o serie de probleme precum epuizare fizică, surmenaj, izolare. „Angajaţii care muncesc mai mult de 40 de ore pe săptămână se supun unui mare risc de anxietate şi depresie. Acest risc pare să crească pe măsură ce creşte numărul de ore de muncă“, se arată într-un studiu realizat recent în Norvegia şi citat de thefreelibrary.com. La rândul lor, aceste probleme generează altele – lipsa de eficienţă profesională, privarea de viaţă socială în afara serviciului, probleme de familie şi de sănătate. Practic, atunci când stresul este intens şi continuu, angajaţii devin mai puţin eficienţi, consecinţele excesului de muncă fiind lipsa de prospeţime mentală şi de idei, apariţia unor forme accentuate de stres şi frustrare.
La acestea se adaugă un ridicat risc de boală şi de accidente. „Riscul ca angajaţii care fac ore suplimentare să se accidenteze la locul de muncă este cu 61% mai mare decât în cazul celor care nu fac ore suplimentare“, este rezultatul unui studiu american citat de insurancejournal.com. În plus, cu cât numărul de ore suplimentare este mai mare, cu atât creşte şi riscul de accidente.
