„Noi creăm viitorul“
de Noam Chomsky
Sub acest titlu aparent înșelător (trimite cu gândul la un manifest ecologic cu iz pășunist), Editura Corint publică în 2012, în traducerea Adrianei Ciorbaru, o culegere de articole ale savantului și intelectualului public american Noam Chomsky. Figură legendară a științei contemporane, Chomsky (născut în 1928) este autorul a ceea ce s-a numit „gramatica universală“ sau generativă, o teorie lingvistică prin care se enunță că trăsăturile fizice ale limbii și vorbirii superficiale sunt determinate de structurile de adâncime ale regulilor lingvistice. Pe scurt, limba e informată de mecanismele biologice primare ale strămoșului nostru, Homo sapiens. Evident, aceste merite științifice i-au adus faimă și respect în lumea academică și printre cunoscători, dar reputația mondială o datorează, în special, militantismului său civic și publicistic. Noam Chomsky, considerat al optulea intelectual influent din toate timpurile (clasamente de acest gen fie spun totul, fie nimic), este cel mai acerb critic al Administrației SUA, încă din anii ‘60 și, de pe pozițiile stângii, acuză atât activitatea politică a „porumbeilor“ (cum sunt alintați democrații) sau a „uliilor“ (dreapta republicană conservatoare) conduși până nu de mult de dinastia Bush. Articolele lui Chomsky (cartea poartă subtitlul Ocupație, intervenții, imperialism, rezistență) sunt o replică amplă la o frază arogantă a unui politruc american, consilier al administrației Bush Jr., care în 2007 emitea acest panseu: „Suntem un imperiu acum când acționăm și creăm propria noastră realitate. Iar, în timp ce voi studiați acea realitate și o veți face în mod judicios – noi acționăm din nou și creăm alte realități pe care le puteți la fel de bine studia și așa vor merge mereu lucrurile. Noi suntem actorii istoriei…, iar vouă, tuturor, nu vă rămâne decât să studiați ceea ce facem noi“. Ironie sau nu, Chomsky, care consideră și el marea putere de peste Ocean un imperiu militar în plin forcing pe mapamond, chiar studiază foarte atent declarațiile și acțiunile titanilor de la Casa Albă, cu concluzii dintre cele mai apăsătoare. SUA nu mai sunt de mult timp o democrație, ci „stăpânii lumii“, care nu au a da nimănui socoteală. Temele favorite ale lui Chomsky, fie că se apleacă asupra relațiilor cu Coreea de Nord, Iran, Irak, Siria sau Israel, a politicii față de China și Rusia, sunt îndreptate spre dominația americană fără rest, războaiele din Afganistan (cu corolarul particular, afganicidul), Irak (peste un milion de morți), imixtiunile în lumea arabă, nervozitatea relațiilor cu Pakistanul, amiciția cu Israelul, căruia îi sponsorizează acțiunile și îi tolerează intervențiile militare în zonă sau îl favorizează în lupta cu palestinienii, până la recenta mișcare „Occuppy“. Sigur, SUA pot invoca, uneori corect, lupta împotriva terorismului, în special după lovirea Gemenilor, însă Chomsky crede că motivația profundă a războiului din Irak, alta decât cea oficială, este ocuparea câmpurilor petrolifere a celei mai bogate țări din zonă. În politica internă, Chomsky opinează că este practicată la scară largă ceea ce Thomas Ferguson numea „teoria investițiilor în politică“, adică structurarea unei puteri politice după gusturile și dorințele marilor corporații, care astfel își vor vedea satisfăcute interesele economice în dauna „outsiderilor ignoranți și băgăcioși“ – adică publicul elector! Chomsky citează o analiză a „Center for Responsive Politics“, care afirmă, cu date concrete, că în alegerile cele mai recente candidații cei mai bine finanțați au câștigat nouă din zece confruntări și, cu câteva excepții, membrii Congresului s-au întors la Casa Albă (analiza este pentru alegerile din 2008). Barack Obama, cel care a fost votat de americani pentru a întrerupe politica militaristă republicană (i s-a acordat și Premiul Nobel, pentru a îmblânzi puterea americană și pentru a o responsabiliza), a fost sponsorizat masiv de case de avocatură care fac lobby și de instituții financiare puternice, iar baronii săi de stânga (excelente referințele despre câteva cazuri particulare!) nu păreau, la prima învestitură, cu nimic mai prejos decât cei de dreapta. E criticat în articolele precise și foarte bine documentate ale lui Chomsky insuficientul sistem sanitar privatizat, în vreme ce o majoritate a publicului, de care rareori se ține seama, este de mult în favoarea unui sistem sanitar național mai ieftin și mai eficient. În fine, deși nu pot epuiza aici lista problemelor ridicate de Chomsky, într-o carte care se citește cu plăcere și profit, uciderea lui Ossama ben Laden este considerată descalificantă pentru administrația Obama. Sunt citați o serie de oameni politici (Helmut Schmidt, fostul cancelar german) sau analiști de vârf, care consideră că acest caz este de competența tribunalelor și a legilor internaționale în vigoare. Obama iese atât de prost, încât acțiunea patronată de Casa Albă este considerată esențial ilegală până și în raport cu faptele administrației Bush Jr.: fostul președinte măcar ducea deținuții acuzați de terorism la Guantanamo, nu îi executa sumar! O carte care trebuie citită și înțeleasă adecvat: critica puternică a unui intelectual de rasă făcută unei mari puteri, de clasă.
