Uneori, tinerii simt că nu învaţă pentru un scop anume, având impresia că se îndreaptă către nicăieri. „Ce o să fac eu?“ sau „Oare merită să mai învăţ?“ sunt doar câteva dintre întrebările pe care şi le adresează.
Mariana S., de 19 ani, e de părere că „învăţământul nu e deloc încurajat. Tinerii au nevoie de bani pentru micile lor plăceri, iar o bursă e foarte greu de obţinut, mai ales dacă există o concurenţă mare. Mai mult decât atât, nu ne putem angaja cu toţii din primii ani de facultate“.
Ionuţ P., de 23 de ani, şi-a pierdut de tot încrederea în susţinerea oferită de educaţie. „Noi nu avem un sistem care să încurajeze tinerii să înveţe. Stăm ani buni pe băncile facultăţii fără să obţinem nimic şi ne trezim fără nici un rost. În alte ţări, tinerii sunt încurajaţi altfel“, a spus el.
Diana M., de 21 de ani, se consideră mulţumită. „Am o bursă de studiu. Nu-mi ajunge pe cât aş dori, dar îmi foloseşte. Evident că, dacă aş fi pe cont propriu la facultate, nu mi-ar fi suficientă. Fiind din Craiova, părinţii mă susţin financiar şi nu am nevoie de mai mulţi bani“. Delia B. mărturiseşte că „sistemul de învăţământ din România are multe lacune. Una dintre acestea este că tinerii care chiar se străduiesc să facă ceva pentru ei nu sunt apreciaţi. Prea des, cei mai ambiţioşi dintre aceştia sunt cei cu resurse financiare limitate“.
