Drumul apei de la Isvarna la Craiova, „udat“ cu zeci de milioane de euro din fonduri europene

Vechea conductă de la Isvarna, care alimentează Craiova (foto în dreptul localităţii Işalniţa)
Autori


Unul dintre cele mai mari proiecte din regiunea Oltenia, cu finanţare de la Uniunea Europeană, care se va derula pe teritoriul judeţelor Dolj şi Gorj, se apropie de momentul încheierii contractului de finanţare. Autorităţile judeţene şi locale au dorit să folosească bani europeni pentru a securiza cea mai importantă sursă de apă pentru municipiul Craiova, respectiv aducţiunea de la Isvarna, de lângă Tismana. Proiectul de realizare a Firului II de aducţiune de la Isvarna nu este lipsit de peripeţiile inerente unui proiect care implică mai multe unităţi administrativ teritoriale.

Strategia Doljului de colectare a apelor uzate, de canalizare şi de alimentare cu apă a Craiovei şi a altor 21 de de localităţi a fost gândită din 2007-2010, după aderarea României la Uniunea Europeană (UE). Încă din 2008 a fost finalizat un Master Plan privind alimentarea cu apă și evacuarea apelor uzate în judeţul Dolj. În 2013, Consiliul Judeţean Dolj a pregătit un proiect amplu cu finanţare europeană care prevede mai multe investiţii pe teritroiul Doljului, în contextul explicat mai sus, în parteneriat cu consiliile locale beneficiare ale investiţiilor şi cu Compania de Apă Oltenia (CAO). „Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Dolj, în perioada 2014-2020“ presupune canalizare menajeră, reabilitare de staţii de pompare, conducte noi şi racorduri, plus aducţiunea de apă de la Isvarna. Întregul proiect matur şi complex are o valoare de 433,6 milioane de euro cu tot cu TVA (364 de milioane de euro fără TVA), din care în Craiova se vor face investiţii de 215 milioane de euro, în Dolj, de 21,3 milioane de euro şi în 21 de unităţi administrativ-teritoriale cu investiţii de 197,3 milioane de euro.

Valoarea totală a finanţării este de 89,14%, din care 85% din sume provin din fonduri europene, 13% de la bugetul de stat şi 2% contribuţia unităţilor administrativ teritoriale (UAT-uri) care sunt parte în Masterplanul de apă despre care vorbim. Cofinanţarea este de 10,86%, după ultimele revizuiri. „Într-o adunare următoare a Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) Oltenia vom aproba indicatorii tehnici ai proiectului şi cofinanţarea UAT-urilor partenere“, a precizat Cosmin Ploae, reprezentantul ADI Oltenia. Asociaţia a luat naştere prin asocierea mai multor UAT-uri care are drept scop realizarea în comun a unor proiecte de dezvoltare a infrastructurii de servicii necesare strategiei de dezvoltare la nivelul Olteniei, prin intermediul unui operator unic.

Cele 22 de unităţi administrativ teritoriale cu investiţii propuse pentru a obţine finanţare în cadrul „Proiectului regional de dezvoltare a infrastructurii de apă şi apă uzată din judeţul Dolj, în perioada 2014 – 2020“ sunt: în judeţul Dolj, Craiova, Cârcea, Malu Mare, Breasta, Bucovăţ, Gherceşti, Mischii, Şimnicu de Sud, Işalniţa, Coţofenii din Dos, municipiul Calafat, comuna Maglavit, municipiul Băileşti, comuna Poiana Mare, Piscu Vechi, Rastu Nou, Cerăt, oraşul Bechet, comuna Ostroveni, comuna Călăraşi şi oraşul Dăbuleni.

Reprezentantul ADI Oltenia, Cosmin Ploae (Foto: Lucian Anghel)

Izvoarele de la Isvarna, cea mai importantă sursă de apă pentru Craiova

Cea mai importantă sursă de apă pentru Craiova este aducţiunea de la Isvarna, ce aparţine de localitatea gorjeană Tismana, unde există cel mai mare izvor de formaţiuni carstice din România. De asemenea, Izvarna-Craiova este considerat cel mai mare sistem de aducţiune de apă din România. Traversează 97 de localități din judeţele Gorj și Dolj şi are o lungime de aproximativ 117 kilometri. Drumul apei de la Izvarna la Craiova este uneori anevoios. Vechimea sistemului de aducţiune actual îşi spune cuvântul. Defecţiunile şi avariile deveniseră din ce în ce mai frecvente. Autorităţile locale au considerat că degeaba se fac investiţii în Craiova, în conductele care traversează municipiul, dacă dispare sursa de apă care alimentează zona.

Aşadar, autorităţile s-au gândit să securizeze pentru mulţi ani de acum încolo sursa de apă necesară municipiului cu peste 250.000 de locuitori şi au decis să se construiască o aducţiune secundară de la sursa Izvarna, magistrală care poartă denumirea de Firul II. În 2013, a fost depus proiectul „Sistem Regional de alimentare cu apă – Firul II de aducțiune Isvarna-Craiova“. Proiectul legat de aducţiunea de apă şi tot ce ţine de aceasta se va realiza cu fonduri europene şi are o valoare de 125 de milioane de euro. Astăzi vom detalia acest proiect, dată fiind importanţa lui pentru municipiul Craiova şi valoarea mare a finanţării.

Semnarea contractului, în linie dreaptă

Întregul proiect contractat de Consiliul Judeţean Dolj şi partenerii lui este considerat de o complexitate mare, dată fiind şi finanţarea de valoare foarte mare, dar şi lucrările ce trebuie realizate. Pe 29 noiembrie, reprezentanţii Companiei de Apă Oltenia au fost la Ministerul Fondurilor Europene, unde au avut o întâlnire cu experţii JASPERS. A fost depusă aplicaţia de finanţare finală, care a însemnat, de fapt, documentul final premergător semnării contractului de finanţare, susţine reprezentantul ADI Oltenia.

JASPERS este un parteneriat de asistență tehnică între trei membri – Comisia Europeană, Banca Europeană de Investiţii (BEI) și Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) – care acordă asistenţă comună pentru sprijinirea proiectelor în regiunile europene şi creditarea operatorului principal de apă care operează în Dolj şi este beneficiar al proiectului de anvergură cu finanţare europeană.

ADI Oltenia estimează ca, până la finele anului sau cel târziu până în februarie 2019, să se semneze contractul de finanţare pe proiectul de amploare care are în centru aducţiunea de apă pentru Craiova.

Cinci revizuiri ale studiului de fezabilitate

Proiectul este unul complex, dat fiind că implică multe unităţi administrativ teritoriale. Ca urmare a schimbărilor succesive, studiul de fezabilitate pentru aducţiunea de la Izvarna a fost schimbat de cinci ori până acum. Astfel că unele localităţi au fost excluse din proiect şi vor mai putea beneficia de branşamente la aducţiunea de apă, prin acest proiect. „Au fost cinci revizuiri ale SF-ului. Proiectul este de o complexitate extraordinară pentru localităţile care sunt la limita «radarului» directivelor europene, legate de faptul că trebuie să existe minimum de 2.000 de locuitori-echivalenţi în fiecare localitate. Dacă nu există numărul de locuitori-echivalenţi, se consideră că nu se pot forma aglomerări rurale, iar investiţia nu s-ar justifica din punct de vedere economic“, a precizat reprezentantul ADI Oltenia.

Ca urmare a faptului că anumite reguli nu puteau fi respectate, anumite sate şi localităţi din jurul Craiovei nu au putut participa la proiect. În comuna Bucovăţ, de exemplu, nu pot lua parte la proiect (deşi iniţial erau cuprinse) satele Leamna de Sus, Lemna de Jos şi Palilula, din cauză că distanţa dintre branşamente era mai mare de 20 de metri.

În alte localităţi, cum ar fi Pieleşti, consilierii locali nu au votat delegarea gestiunii reţelelor către operatorul general, Compania de Apă Oltenia, invocând costurile prea mari ale furnizării apei curente, astfel că localitatea Pieleşti nu mai este prinsă în proiectul cu magistrala de la Izvarna, nemaifiind eligibilă. Astfel că studiul de fezabilitate a trebuit din nou modificat.

Totuşi, conducta de apă va trece pe la Pieleşti, însă pe porţiunea respectivă este proprietatea Consiliului Judeţean Dolj. În zonă se poate crea un fel de buffer de alimentare, pentru a alimenta cu apă cartierul rezidenţial Magnolia, care se află în zonă.

Probleme la exproprierea terenurilor


În 2016 s-au demarat procedurile pentru începerea exproprierilor, însă acţiunile au fost complexe. La vremea respectivă, conducerea Companiei de Apă Oltenia arăta dificultăţile întâmpinate. La vremea respectivă, în faza incipientă au fost identificaţi 3.000 de proprietari din judeţele Dolj şi Gorj pe terenurile cărora va trece magistrala Izvarna II.

Deținătorii de drept ai terenurilor pe care va trece magistrala care au acte doveditoare vor primi despăgubiri bănești, așa cum vor fi stabilite de experți în urma evaluărilor. Există însă și terenuri ai căror deținători au doar o chitanță de mână, sunt moștenitori de drept, dar nu au făcut succesiunea ori nu mai sunt în țară. În cazul acesta se impunea scoaterea temporară din circuit a terenului, cu despăgubirea proprietarului pentru culturile pe care nu le mai poate obține, arătau reprezentanţii CAO în urmă cu doi ani.

Din 2016 şi până acum s-a finalizat cadastrul pe traseul magistralei de apă. La ora actuală, după finalizarea procedurii de identificare a proprietarilor de terenuri de pe traseul conductei s-a ajuns la un număr record de 9.000 de proprietari.

Consiliul Judeţean Dolj a declarat deja obiectivul investiţional ca fiind de utilitate publică, urmând ca în viitorul apropiat să adopte o hotărâre pentru a se face exproprierile efective (cu numele fiecărui proprietar care este expropriat şi cu suprafaţa expropriată). Compania de Apă Oltenia a întreprins deja demersuri pentru obţinerea datelor de la autorităţile competente, „însă datele centrale obţinute nu întrunesc condiţionalităţile aprobării indicatorilor tehnico-economici, în conformitate cu prevederile art. 5 din Legea nr. 255/2010, necesară demarării procedurii de expropriere“, se arată într-un răspuns primit, la solicitarea GdS, de la Compania de Apă Oltenia legat de situaţia proiectului Isvarna II. Reprezentantul ADI Oltenia a detaliat problemele întâmpinate în procedura de expropriere, cele mai dese fiind la primăriile localităţilor prin care va trece magistrala, respectiv nu există un inventar clar al obiectivelor de pe raza comunei, unele nu au cartea tehnică a construcţiilor existente etc.

Abia după ce se întrunesc toate condiţiile se va putea trece la exproprieri. Cei 9.000 de proprietari au la dispoziţie doi ani pentru a-şi încasa banii, condiţia esenţială pentru a primi contravaloarea terenului expropriat fiind aceea de a aduce acte de proprietate asupra terenului. Este aproape imposibil ca toate acele persoane să deţină acte de proprietate asupra terenurilor, mai ales în judeţul Gorj, unde nu foarte mulţi au titluri de proprietate asupra terenurilor. Cei care nu au acte de proprietate sau succesiuni făcute nu vor putea să intre în posesia banilor ce vor reprezenta despăgubiri pentru terenurile expropriate. Deocamdată, nu s-a stabilit suma care va fi alocată fiecărui proprietar, însă Consiliul Judeţean Dolj are prevăzută prin proiect suma de aproximativ două milioane de euro pentru exproprieri.

Potrivit legii, pe perioada exproprierilor lucrările de execuţie a lucrărilor la obiectivele respective pot fi demarate, indiferent dacă proprietarii de terenuri contestă în instanţă cuantumul despăgubirilor care li se cuvin.

Coridorul de expropriere cuprinde 16 localităţi din Dolj şi Gorj. Localităţile din Dolj prin care va trece magistrala de apă sunt: Craiova, Şimnicu de Sus, Işalniţa, Almăj, Filiaşi, Brădeşti şi Coţofenii din Faţă. Din judeţul Gorj sunt prinse localităţile Ţânţăreni, Rovinari, Plopşoru, Calnic, Tismana, Godineşti, Brăneşti, Bălteni şi Teleşti. Conform datelor furnizate de Compania de Apă Oltenia, lungimea coridorului de expropriere este de 123,4 kilometri, zona de protecţie este de 21,20 de metri, iar suprafaţa care va trebui expropriată ajunge la 263 de hectare.

Pompele de la actuala aducţiune de apă de la Isvarna (Firul I)

Proiectul trebuie finalizat până în 2023

Problemele cu documentaţia, chestiunile tehnice trebuie să fie rezolvate în timp util, consideră autorităţile, deoarece proiectul cu finanţare europeană are termene stricte de implementare. Asociaţia de Dezvoltare Intracomunitară Oltenia consideră că imediat după semnarea contractului de finanţare, operatorul general ar trebui să înceapă licitaţiile, urmând ca apoi să demareze lucrările. „Compania de Apă are de făcut 24 de licitaţii de lucrări pe acest proiect. Cofinanţarea de care are nevoie Compania de Apă este de 40 de milioane de euro, pe întregul proiect şi chiar dacă a acumulat capital în fondul de înlocuire, BERD spune că situaţia financiară îi permite momentan să se califice pentru un împrumut de doar 25 de milioane de euro, pentru împrumutul pe care îl vom contracta de la BERD către finalul proiectului. Operatorul general trebuie să îşi permită să plătească ratele şi pentru împrumutul realizat pentru proiectul pe POS Mediu, cât şi pentru împrumutul pe POIM“, a menţionat reprezentantul ADI Oltenia.

Întregul proiect de anvergură legat de Firul II de aducţiune de la Isvarna trebuie implementat până în 2023.

Tarifele de furnizare a apei vor creşte în viitorul apropiat

Investiţiile în aducţiunea de apă vor genera costuri în plus pentru craioveni şi pentru locuitorii comunelor care se branşează la magistrală. Vor fi emise hotărâri prin care se vor aproba strategiile de tarifare extinsă. La începutul lunii decembrie, tariful unic de furnizare a apei potabile la nivelul ariei de acoperire a CAO era de 6,89 lei pe metrul cub de apă. În curând, acest tarif va fi ajustat cu rata inflaţiei, astfel că tariful va creşte cu 5%. Dar aceasta nu va fi singura majorare a tarifelor de apă şi canalizare care îi aşteaptă pe craioveni. „Va urma o nouă retarifare care se va aplica în perioada 2019 – 2023. După analiza cost-beneficiu, Comisia Europeană vrea să se includă în tarif costul cu amortizarea investiţiilor, astfel încât să permită înlocuirea infrastructurii de furnizare a apei după expirarea duratei de viaţă a sistemului care se construieşte cu fonduri europene. Adică, să existe o continuitate“, a explicat Cosmin Ploae, reprezentantul ADI Oltenia. Pentru a stabili noua retarifare, autorităţile implicate vor ţine cont de gradul de suportabilitate al consumatorului din Craiova şi din localităţile care vor fi alimentate cu apă din aducţiunea Isvarna II. „În ajustarea tarifelor se va ţine cont de datele de la Statistică, privind nivelul veniturilor pe gospodărie“, a mai explicat reprezentantul ADI Oltenia.

Acest articol a fost publicat pe www.PressHub.ro și Gazeta de Sud,

în cadrul proiectului „Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination“, cofinanțat de UE prin DG Regio.

Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.



Comenteaza acum

Alte stiri

Sumarul ediției de sâmbătă, 8 decembrie 2018

Top