14 deţinuţi de la cinci penitenciare din ţară au indus în eroare anul acesta 78 de persoane folosind metoda „Accidentul“, pretinzându-le sume cuprinse între 2.000 şi 25.000 de lei, precizează procurorii Parchetului Tribunalului Bucureşti.
Mai mulţi deţinuţi încarceraţi în penitenciarele Galaţi, Tulcea, Iaşi, Craiova şi Giurgiu contactau telefonic, la întâmplare, diferite persoane pe care le induceau în eroare, recomandându-se a fi avocaţi, organe judiciare sau rude apropiate ale victimelor, iar, sub pretextul că un membru al familiei a fost implicat într-un accident rutier, le pretindeau sume de bani ce urma să fie remise victimelor accidentelor cu titlu de despăgubire şi pentru a nu depune plângere penală.
„Învinuiţii – persoane condamnate, private de libertate în penitenciarele menţionate anterior (unii dintre aceştia condamnaţii la detenţie pe viaţă pentru comiterea de infracţiuni de omor deosebit de grav) – contactau telefonic la întâmplare persoane pe care le induceau în eroare, recomandându-se a fi avocaţi, organe judiciare sau rude apropiate ale victimelor, iar, sub pretextul că un membru al familiei a fost implicat într-un accident rutier soldat cu vătămarea corporală gravă a unei persoane, le pretindeau diverse sume de bani ce urma să fie remise victimelor accidentelor cu titlu de despăgubire şi pentru a nu depune plângere penală. Sumele respective urma să fie transmise prin intermediul instituţiilor bancare sau de transfer de numerar către complicii învinuiţilor, persoane aflate în stare de libertate, care ridicau ulterior banii depuşi de către victime“, informează un comunicat al Parchetului Tribunalului Bucureşti remis marţi Agerpres.
Procurorii spun că, în alte situaţii, învinuiţii le-au determinat pe victime să achiziţioneze coduri de reîncărcare pentru cartele de telefonie mobilă, fiind astfel reîncărcate cartelele folosite de învinuiţi.
Cu ocazia percheziţiilor efectuate marţi în penitenciarele indicate anterior au fost ridicate 30 de telefoane mobile şi mai multe cartele telefonice.
Cercetările sunt efectuate cu sprijinul de specialitate al Direcţiei Operaţiuni Speciale din cadrul IGPR.
Peste 500 de poliţişti au efectuat marţi percheziţii la 14 persoane încarcerate în cinci penitenciare şi alte 42 de percheziţii în 11 judeţe şi în Bucureşti pentru probarea activităţii infracţionale a mai multor persoane suspectate de înşelăciuni telefonice prin metoda „Accidentul“.
„Poliţiştii din cadrul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti, cu sprijinul IGPR – Direcţia de Investigaţii Criminale şi al structurilor de poliţie din teritoriu, sub coordonarea procurorilor din cadrul Parchetelor de pe lângă Judecătoriile Sectoarelor 1, 2, 4 şi 6 Bucureşti, au pus în aplicare, marţi, 56 autorizaţii de percheziţie domiciliară, inclusiv în Penitenciarele Galaţi, Tulcea, Iaşi, Craiova şi Giurgiu, în şapte cauze în care se efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de înşelăciune“, se arată în comunicat.
Agerpres
14 deţinuţi din cinci penitenciare din ţară au indus în eroare zeci de persoane, folosind metoda „Accidentul“
Românii, mai mulţumiţi decât europenii de cărţi, ziare şi reviste
Românii sunt mult mai mulţumiţi decât europenii când vine vorba de raportul calitate-preţ pentru electrocasnice şi maşini noi, dar mult mai nemulţumiţi în ceea ce priveşte băuturile alcoolice şi nealcoolice, fructele şi legumele, carnea şi produsele din carne sau produsele din lapte, indică Tabloul de bord al pieţelor de consum pe 2013.
România este pe locul 24 în UE în 2012 în ceea ce priveşte condiţiile pentru consumatori, conform Tabloului de bord al pieţelor pentru consumatori, publicat marţi de Comisia Europeană, aflându-se la acelaşi nivel ca în 2010 şi 2011.
Principalele categorii de produse apreciate de români sunt destul de diferite de cele evaluate similar de europeni. Astfel, pe primul loc în topul produselor apreciate se află aparatele electrocasnice mari, cu un scor mai mare cu 5,1 puncte decât media UE , iar pe locul doi – cărţile, ziarele şi revistele, cu 2,2 puncte peste media din blocul comunitar.
Piaţa maşinilor noi şi-a ameliorat scorul cu 3,1 puncte faţă de 2011, în România, situându-se cu 5,5 puncte peste nivelul UE. De asemenea, produsele din domeniul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor sunt pe locul cinci în România şi pe locul 16 în UE.
Sectorul băuturilor se bucură de o evaluare mult mai puţin pozitivă în România, cele alcoolice având un scor mai mic cu 6,3 decât în UE, iar cele nealcoolice, cu 3,9 mai redus. În comparaţie cu scorurile obţinute în 2011, produsele din lapte şi cele de îmbrăcăminte şi încălţăminte au înregistrat scăderi de 4 şi respectiv 3,6.
Diferenţa negativă cea mai mare între scorurile înregistrate în România şi cele de la nivelul UE se observă la băuturile alcoolice, mai mic în ţara noastră cu 6,3 puncte, şi la evaluarea primită pentru categoria de produse fructe şi legume (-4,4). Nemulţumirea este însă una generală când vine vorba de alimentaţie, întrucât şi produsele din lapte (-3,6%), carnea şi produsele din carne (-3,8), pâine, cereale, orez, paste (-0,7) au avut în România scoruri mai scăzute decât la nivelul UE.
Cele mai apreciate servicii sunt, în ordine, cele aeriene, cele de îngrijire personală şi cele poştale. Astfel, serviciile aeriene şi cele poştale au obţinut scoruri mai mari cu 5,3 puncte în România decât în restul UE. De asemenea, a fost evaluat favorabil şi sectorul de telecomunicaţii, serviciile telefonice mobile fiind pe locul şase în România şi pe locul 23 în UE. În ceea ce priveşte furnizarea internetului, acest serviciu se află în România cu 11 locuri mai sus decât în UE.
Cel mai puţin în cadrul sectorului de servicii sunt apreciate creditele ipotecare, cu un scor de 86,8, cu 7,2 mai mic decât la nivelul UE, şi cele de transport feroviar, cu un scor mai mic cu 7,4 puncte decât media UE. Cea mai mare schimbare între 2011 şi 2012 s-a înregistrat în sectorul serviciilor de abonamente pentru televiziune, care a crescut cu 6,4 puncte şi a urcat de pe poziţia 23 pe a 13-a în sectorul serviciilor.
Datele folosite în tabloul de bord pe 2013 privind condiţiile pentru consumatori provin din studiile anuale de monitorizare a pieţelor pe 2012, care vizează 21 de categorii de produse şi 30 de tipuri de servicii ce reprezintă circa 60% din cheltuielile totale ale gospodăriilor. Condiţiile pentru consumatorii de pe fiecare piaţă sunt evaluate în baza a şase criterii, respectiv comparaţie, încredere, probleme şi plângeri, gradul de satisfacţie, alegere şi schimbare a opţiunii.
AGERPRES
Un elev din Târgu Jiu printre medaliaţii de la Olimpiada Internaţională de Chimie de la Moscova
Participarea elevilor români la a 45-a ediţie a Olimpiadei Internaţionale de Chimie, desfăşurată în perioada 15 – 24 iulie 2013, la Moscova, a îmbogăţit palmaresul ţării noastre cu trei medalii de argint şi o medalie de bronz.
Medaliată cu argint şi la ediţia precedentă, Maria Andreea Filip (clasa a XI-a la Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti) a reuşit aceeaşi performanţă şi în acest an. Ceilalţi doi elevi distinşi cu medalii de argint sunt Adrian Murgoci (clasa a XII-a de la Colegiul Naţional „Mihai Viteazul” din Bucureşti) şi Dumitru Călugăru (clasa a X-a de la Colegiul Naţional „Tudor Vladimirescu” din Târgu Jiu). Medalia de bronz a intrat în posesia lui Mihai Grigore Prună (clasa a XII-a laColegiul Naţional „Vasile Lucaciu” din Baia Mare).
La competiţia din acest an au participat 279 de concurenţi din 77 de ţări. Olimpicii români se întorc în ţară joi, 25 iulie, ora 13.50, pe Aeroportul Internaţional „Henri Coandă” (via Praga).
S-a încheiat prima etapă din Programul „Rabla 2013”
Administraţia Fondului pentru Mediu a anunţat închiderea primei etape de evaluare și validare a dosarelor depuse de persoanele juridice şi instituţiile publice în Programul „Rabla 2013”.
În această sesiune, 570 de dosare au fost depuse de persoanele juridice şi instituţiile publice, dintre care 81 de dosare au fost acceptate pentru 378 autovehicule şi 125 de dosare au fost respinse.
Începând de mâine, 25 iulie 2013, persoanele juridice şi instituţiile publice care au fost acceptate în Program se pot adresa unuia dintre operatorii economici autorizaţi să desfăşoare activităţi de colectare şi tratare a vehiculelor scoase din uz.
Prin Programul ”Rabla”, Administraţia Fondului pentru Mediu a emis 3.000 de tichete valorice pentru persoanele fizice şi instituţiile publice.
Cumularea eco-tichetului cu tichetul „Rabla” este posibilă în cazul achiziționării unui autovehicul electric.
Pentru stimularea achiziționării autovehiculelor cât mai prietenoase cu mediul, se oferă posibilitatea acordării, pe lângă prima de casare, a unui eco-bonus în valoare de 500 lei pentru:
– achiziționarea unui autovehicul nou, încadrat în norma de poluare Euro 6;
– achiziționarea unui autovehicul nou, al cărui motor generează o cantitate de emisii ce Co2 mai mică de 100g/km;
– achiziționarea unui atuovehicul nou, cu sistem de propulsie hibrid.
La achiziționarea unui autovehicul de acest tip, se poate acorda, pe lângă prima de casare, o reducere în cuantum de maximum 1.000 lei, rezultată prin cumulul a cel mult două eco-bonusuri.
Persoanele juridice şi instituţiile publice care au fost respinse au posibilitatea întocmirii unui nou dosar de finanţare şi să-l depună la sediul AFM, în vederea participării la Program, până la data de 31 august 2013.
Un microbuz cu români s-a răsturnat în Marea Britanie: trei persoane rănite grav
Un microbuz în care se aflau nouă cetăţeni români s-a răsturnat pe o autostradă din Marea Britanie, trei persoane fiind grav rănite în accident, relatează presa britanică, citată de Mediafax.
Potrivit BBC, accidentul a avut loc miercuri dimineaţă în zona Old Basing, pe Autostrada M3, care face legătura între Londra şi oraşul Southampton (sud).
Şoferul microbuzul, în care se aflau nouă turişti români, a pierdut controlul asupra vehiculului după explozia unei anvelope. Microbuzul a pătruns pe contrasens rupând balustrada de siguranţă şi s-a răsturnat. Doi pasageri au fost aruncaţi din maşină din cauza impactului.
În total, trei români sunt în stare critică, a comunicat poliţia din regiunea Hampshire. Celelalte şase persoane, inclusiv doi copii, au suferit răni moderate. Toţi răniţii au fost transportaţi la Spitalul General din Southampton.
MTS a semnat un acord de parteneriat cu Agenţia Naţională Antidrog
Secretarul de stat pentru activităţi de tineret din cadrul Ministerului Tineretului şi Sportului (MTS), Cristian Cosmin şi chestorul Sorin Oprea, director al Agenţiei Naţionale Antidrog, au susţinut astăzi, 24 iulie, o conferinţă de presă cu privire la colaborarea celor două instituţii în domeniul prevenirii consumului de droguri în rândul tinerilor.
În cadrul evenimentului, secretarul de stat Cristian Cosmin a anunţat semnarea protocolului cu Agenţia Naţională Antidrog.
„Prin acest parteneriat ne propunem să urmăm mai multe direcţii de acţiune pentru a combate consumul de droguri în rândul tinerilor. Consumul de stupefiante este înr-adevăr un flagel, care afectează întreaga societate, dar tinerii sunt cei mai expuşi, motiv pentru care trebuie să fie şi cei mai protejaţi. Felicit Agenţia Naţională Antidrog pentru sloganul inspirat al campaniei „Prea rebel să fii condus” şi mai ales pentru iniţierea acesteia. Ceea ce ne propunem să facem, punctual, este să demarăm mai multe acţiuni pentru tineri cu scopul de a împiedica răspândirea consumului de droguri. Prima dintre aceste acţiuni de prevenire va avea loc pe litoral, prin programul „Şcoala de vară”, care va fi demarat de Ministerul Tineretului şi Sportului la începutul lunii august şi unde, în parteneriat cu A.N.A., se vor desfăşura acţiuni de informare a tinerilor pe acest subiect. Doi dintre pilonii de bază ai Strategiei Naţionale pentru Tineret sunt cultura şi educaţia non-formală şi sănătatea, sportul şi recrearea, iar prin acţiunile care vor intra în această arie îi vom implica pe tineri în promovarea unui stil de viaţă sănătos şi vom împiedica amplificarea acestui flagel”, a declarat secretarul de stat Cristian Cosmin.
De asemenea, secretarul de stat a menţionat că prin acordul de parteneriat dintre M.T.S. şi A.N.A. vor fi asigurate condiţiile pentru afişarea tuturor materialelor de informare, vor fi susţinute activităţile din planul naţional de implementare al Strategiei Naţionale Antidrog, şi că Ministerul Tineretului şi Sportului va colabora cu Direcţiile judeţene pentru sport şi tineret subordonate pentru a disemina informaţiile corect la nivel naţional.
În continuare, chestorul Sorin Oprea a prezentat concluziile cercetării realizate de Agenţia Naţională Antidrog în ceea ce priveşte excluderea socială în rândul consumatorilor de droguri neinstituţionalizaţi.
În această seară, la ora 21:00, pe lacul din parcul Cişmigiu, vor fi lansate lampioane pentru a comemora victimele consumului de droguri.
Funcţiile vacante dintr-o serie de ministere, desfiinţate
Guvernul a adoptat în şedinţa de miercuri o serie de hotărâri care vizează desfiinţarea funcţiilor vacante la ministerele care şi-au realizat procesul de restructurare, a anunţat premierul Victor Ponta, miercuri, la Palatul Victoria, după şedinţa săptămânală a Executivului.
„Astăzi, am aprobat un număr de hotărâri privind acele ministere care deja şi-au îndeplinit procesul de restructurare. Este vorba de desfiinţarea funcţiilor vacante, deci funcţii neocupate, care însă permiteau păstrarea unui număr superior de funcţii de conducere. Nu se aplică această reducere nici la sănătate, nici la educaţie, nici la apărare sau interne, ci doar la acele servicii ale administraţiei publice centrale şi, de asemenea, din aparatul central al Guvernului şi al ministerelor. Până la sfârşitul anului, într-adevăr, un număr de 2.800 de funcţionari vor pleca”, a declarat primul-ministru.
El a precizat că acest lucru va permite revenirea la regula de angajare 1 la 1, iar posturile vacante nedesfiinţate din sănătate şi educaţie pot fi ocupate pe măsură ce va exista disponibilul în anvelopa salarială.
Colecţia numismatică a BNR, ilustrată într-o nouă emisiune de mărci poştale
Patrimoniul numismatic al Băncii Naţionale a României (BNR), singura instituţie autorizată să emită însemne monetare în ţara noastră, a devenit subiectul unei emisiuni de mărci poştale, care va fi pusă în vânzare de Romfilatelia începând de vineri.
Intitulată sugestiv „Colecţia numismatică a Băncii Naţionale a României – Monede româneşti din aur”, emisiunea este alcătuită din patru mărci poştale care ilustrează piese cu valoarea nominală de 20 lei („poli”), emise între anii 1870-1939, fie pentru circulaţie, fie pentru a marca evenimente importante precum aniversarea a 40 de ani de domnie (1906), încoronarea de la Alba-Iulia (1922) şi centenarul naşterii Regelui Carol I (1939).
Timbrele colecţiei au valoarea nominală de 3,30 lei, 4,30 lei, 4,50 lei şi 8,10 lei, iar în afară de acestea emisiunea mai conţine şi un plic prima zi, ca forme de paginare folosindu-se coliţa dantelată (cuprinde cele 4 timbre), minicoala de 6 timbre + 6 viniete şi coala de 28 timbre. Produsul special al acestei emisiuni este albumul filatelic, realizat în tiraj limitat de 400 de exemplare şi echipat cu coliţa emisiunii ce are elemente grafice în folio aur şi un plic prima zi cu ştampila prima zi aplicată în clar în folio aur, numerotat de la 001 la 400.
Începând de vineri, 26 iulie 2013, emisiunea de mărci poştale „Colecţia numismatică a Băncii Naţionale a României – Monede româneşti din aur” va putea fi achiziţionată de la toate magazinele Romfilatelia din Bucureşti şi din ţară.
315 milioane de euro din fondurile UE, afectate de fraudă
Conform raportului anual al Comisiei Europene privind „Protecția intereselor financiare ale UE”, fraudele care afectează bugetul UE au înregistrat o ușoară creștere în anul 2012 în comparație cu anul 2011. În ceea ce privește cheltuielile, au fost afectate de fraudă, în total, 315 milioane EUR din fondurile UE, ceea ce reprezintă 0,25 % din bugetul pentru cheltuieli. Această sumă trebuie comparată cu cele 295 de milioane EUR care au fost afectate de fraudă în anul precedent. Această creștere este cauzată, aproape în totalitate, de două cazuri de fraudă care au afectat fondurile de preaderare și care implică sume mari. În ceea ce privește veniturile bugetare, fraudele suspectate sau confirmate s-au ridicat la 77,6 milioane EUR, ceea ce reprezintă 0,42 % din totalul resurselor proprii tradiționale colectate pentru anul 2012. Această sumă trebuie comparată cu cele 109 milioane EUR care au fost afectate de fraudă în anul precedent.
În 2012, Comisia a întreprins o serie de inițiative importante cu scopul de a intensifica eforturile de combatere a fraudei. Pe lângă punerea în aplicare a noii strategii antifraudă, s-au înregistrat progrese legislative semnificative în cursul anului trecut, printre care:
– propunerea de înființare a unui Parchet european. Această nouă instituție va consolida în mod semnificativ anchetarea și urmărirea penală a practicilor infracționale care afectează bugetul UE;
– noul Regulament OLAF, care va crea un oficiu european de luptă antifraudă mai puternic;
– o comunicare privind modul în care se poate continua îmbunătățirea guvernanței OLAF, pe baza reformei convenite a oficiului și ținând seama de propunerea din partea Parchetului european;
– propunerea privind protejarea intereselor financiare ale UE prin măsuri de drept penal (IP/12/767). Prin armonizarea definițiilor infracțiunilor comise împotriva bugetului și prin introducerea unor sancțiuni minime care urmează să fie aplicate acestor infracțiuni, propunerea ar putea contribui, de asemenea, în mod considerabil la protejarea fondurilor și la descurajarea potențialilor autori ai fraudelor pe întreg teritoriul Uniunii.
Raportul analizează, de asemenea, măsurile adoptate de statele membre în 2012 pentru a proteja și apăra bugetul UE și recunoaște progresele înregistrate în anumite domenii. Cu toate acestea, Comisia subliniază că este necesar să se continue armonizarea și consolidarea abordărilor statelor membre, pentru a garanta că frauda este combătută în mod echivalent pe întreg teritoriul UE. O serie de recomandări sunt adresate statelor membre pentru a îmbunătăți prevenirea și detectarea fraudelor.
Comisia Europeană propune limitarea comisioanelor la plata cu cardul
În vederea adaptării pieței plăților din UE la posibilitățile oferite de piața unică și a sprijinirii creșterii economiei UE, Comisia Europeană a adoptat un pachet de măsuri care include: o nouă directivă privind serviciile de plată; o propunere de regulament privind comisioanele interbancare pentru operațiunile de plată cu cardul.
Directiva revizuită privind serviciile de plată introduce o serie de noi elemente și îmbunătățiri importante ale pieței plăților din UE:
– aceasta facilitează și face mai sigură utilizarea serviciilor de plată pe internet cu un cost scăzut, deoarece include în domeniul său de aplicare unele noi servicii, așa-numitele servicii de inițiere a plății. Acestea sunt servicii efectuate între comerciant și banca cumpărătorului care permit realizarea de plăți electronice ieftine și eficiente fără utilizarea unui card de credit. Prestatorii de servicii de acest tip vor trebui acum să respecte aceleași standarde înalte în materie de reglementare și supraveghere ca toate celelalte instituții de plată. În același timp, băncile și toți ceilalți prestatori de servicii de plată vor trebui să sporească securitatea tranzacțiilor online, prin includerea unui protocol mai strict de autentificare a clientului în vederea efectuării plății;
– consumatorii vor fi mai bine protejați împotriva fraudei, a eventualelor abuzuri și a incidentelor de plată (de exemplu, în cazul operațiunilor de plată litigioase și executate incorect). Consumatorilor li se va putea cere să suporte doar pierderi foarte limitate — până la maximum 50 EUR (față de 150 EUR în prezent) — în cazul plăților cu cardul neautorizate;
– propunerea sporește drepturile consumatorilor în momentul în care aceștia realizează transferuri și remiteri de bani în afara Europei sau plătesc în monede ale țărilor terțe;
– aceasta va promova apariția unor noi operatori și dezvoltarea de modalități inovatoare de plată de pe telefonul mobil și pe internet în Europa, pentru a stimula competitivitatea UE la nivel mondial.
Regulamentul privind comisioanele interbancare va introduce, împreună cu directiva revizuită privind serviciile de plată, niveluri maxime ale comisioanelor interbancare pentru operațiunile realizate pe bază de carduri de debit și de credit de consum și va interzice suprataxele aferente acestor tipuri de carduri. Suprataxele sunt taxele suplimentare impuse de unii comercianți pentru plata cu cardul și sunt întâlnite în special în achizițiile de bilete de avion. În cazul în care comisioanele interbancare sunt plafonate pentru cardurile de consum, costurile comercianților cu amănuntul pentru operațiunile de plată cu cardul vor fi reduse considerabil, iar suprataxele nu vor mai fi justificate.
Pe durata unei perioade de tranziție de 22 de luni, în cazul tranzacțiilor transfrontaliere se vor aplica plafoane în ceea ce privește comisioanele interbancare pentru carduri de debit și de credit, și anume atunci când un consumator își utilizează cardul într-o altă țară sau atunci când un comerciant cu amănuntul utilizează o bancă dintr-o altă țară. După perioada respectivă, aceste plafoane se vor aplica și în cazul tranzacțiilor naționale. Plafoanele sunt stabilite la 0,2 % din valoarea tranzacției în cazul cardurilor de debit și la 0,3 % în cazul cardurilor de credit. Aceste niveluri au fost deja acceptate de către autoritățile de concurență pentru o serie de tranzacții cu carduri de tip MasterCard, Visa și Cartes Bancaires. În cazul cardurilor care nu fac obiectul plafoanelor (în principal cardurile comerciale emise pentru întreprinderi și cele utilizate în sistemele cu trei părți, precum American Express sau Diners), comercianții cu amănuntul vor putea să perceapă o suprataxă sau să refuze să le accepte. În acest fel, costurile impuse de aceste carduri costisitoare pot fi transferate direct către cei care beneficiază de ele, în loc să fie suportate de către toți consumatorii.
Comisioanele interbancare sunt incluse în costurile pe care comercianții cu amănuntul le suportă atunci când primesc plăți cu cardul și sunt transferate, în cele din urmă, către consumatori, aceștia plătind prețuri cu amănuntul mai ridicate. Comisioanele interbancare sunt invizibile pentru consumatori, însă costurile pe care le suportă comercianții cu amănuntul și, în cele din urmă, consumatorii se ridică la zeci de miliarde de euro în fiecare an. Nivelul comisioanelor interbancare variază semnificativ între statele membre, ceea ce sugerează că nu au o justificare clară și că impun o barieră importantă între piețele naționale ale plăților. Plafonarea comisioanelor interbancare va reduce costurile pentru comercianții cu amănuntul și consumatori și va contribui la crearea unei piețe a plăților la nivelul UE. Aceasta ar trebui, de asemenea, să încurajeze inovarea și să stimuleze furnizorii de servicii de plată să ofere noi servicii.
